Sărbătorită an de an la 4 septembrie, Ziua tipografilor militari aminteşte de data la care, în anul 1920, a fost emisă Decizia Ministerială nr. 506, care stabilea ”organizarea, administrarea şi funcţionarea unei tipografii a Ministerului de Război, în scopul de a satisface trebuinţele tuturor direcţiunilor şi serviciilor”, se arată în volumul ”Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010).
Înfiinţarea unei tipografii a fost necesară pentru tipărirea de către minister a actelor ce trebuiau transmise structurilor subordonate. Activitatea tipografiei era controlată şi coordonată de către Secretariatul General al Ministerului de Război, căruia îi era subordonată.
La 3 august 1939, în cadrul Armatei Române, existau zece tipografii în Bucureşti şi patru în provincie. Din septembrie 1941, titulatura instituţiei, care se regăsea în documente, era ”Tipografia Ministerului Apărării Naţionale cu ‘Monitorul Oastei”’, denumire ce se datora, probabil, faptului că cele cele două structuri îşi aveau sediul în acelaşi local, iar Monitorul Oastei era tipărit şi distribuit prin intermediul tipografiei. La 30 septembrie 1943, Tipografia MApN şi „Monitorul Oastei” au fost unificate, devenind Serviciul Tipografic al MApN, iar în 1946, Serviciul Tipografic s-a unit cu Tipografia Şcolii Superioare de Război.
După o serie de alte reorganizări, în anul 1977, Tipografia Militară a MApN a fost subordonată locţiitorului şefului Marelui Stat Major, iar de la 1 august 2003, Centrul Tehnic Editorial al Armatei, subordonat Statului Major General (actualmente Statul Major al Apărării, n. red.), a asigurat materializarea politicii editoriale a MApN.
Sursa: libertatea.ro
