Ziua naţională a inimii este marcată anual în România, la data de 4 mai, fiind instituită în conformitate cu directivele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
În urma Sesiunii Speciale privind Riscul Cardiovascular a Academiei de Ştiinţe Medicale din 1996, s-a hotărât ca Ziua naţională a inimii să fie marcată în Romania la data de 4 august, această zi fiind un prilej important de a atrage atenţia asupra creşterii alarmante a numărului de afecţiuni cardiovasculare, notează site-ul www.edumedical.ro.
Boala cardiovasculară este situată pe locul I în ceea ce priveşte cauzele de mortalitate în Europa, atât la femei, cât şi la bărbaţi, potrivit Cartei europene a sănătăţii cardiovasculare, publicată pe site-ul heartcharter.org. Este responsabilă de aproximativ o jumătate din totalul deceselor, în Europa provocând peste 4,35 milioane de decese în fiecare an, în statele membre ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii – Regiunea Europeană şi peste 1,9 milioane de decese în fiecare an, în Uniunea Europeană.
„În ţara noastră, bolile cardiovasculare reprezintă cauza numărul 1 a mortalităţii premature, cu peste 50% din totalul deceselor înregistrate la nivel naţional. Este alarmant şi faptul că România ocupă primele locuri în Uniunea Europeană în privinţa mortalităţii prevenibile. Majoritatea problemelor cardiovasculare se datorează evoluţiei şi complicaţiilor bolii aterosclerotice (depunerea de grăsime pe artere sub forma unor plăci de aterom). Românii trebuie să fie conştienţi că aceste complicaţii pot apărea de la vârste tinere, aproximativ 20% din tinerii sub 20 de ani au la nivelul arterelor plăci de aterom incipiente, complet asimptomatice, făcând ca la 50 de ani, aproximativ 80% dintre bărbaţi să aibă plăci de aterom”, potrivit site-ului Societăţii Române de Cardiologie, www.cardioportal.ro.
Conform Societăţii Române de Hipertensiune, în ţara noastră, bolile cardiovasculare determină peste 62% din totalul deceselor, precizează site-ul www.edumedical.ro.
Specialiştii au constatat că, la nivel naţional, mortalitatea provocată de bolile cardiovasculare este de trei ori mai mare decât cea provocată de cancer, aproximativ 60% din totalul deceselor înregistrate la nivel naţional fiind provocate de boli cardiovasculare, faţă de 19% provocate de cancer. De altfel, bolile cardiovasculare sunt principala cauză de mortalitate în toată Europa, atât la femei, cât şi la bărbaţi, potrivit Cartei europene a sănătăţii cardiovasculare, aminteşte site-ul www.ms.ro.
„Fă-i inimii tale o promisiune! Promite-i că o să mănânci mai sănătos, că o să faci mai multă mişcare şi că o să-ţi încurajezi şi copiii să-ţi urmeze exemplul, că o să renunţi la fumat şi că o să-ţi faci controale medicale periodice! De ce? Pentru că la ora actuală bolile cardiovasculare sunt principalul ucigaş din lume şi din România! 31% din decesele din întreaga lume, adică 17,7 milioane pe an, sunt produse de aceste boli. Fiecare a şaptea persoană, adică în total peste 1,1 miliarde de oameni, are hipertensiune, dar o jumătate dintre cei afectaţi nici măcar nu îşi cunosc această problemă. Doar o cincime dintre hipertensivi ţin sub control afecţiunea care poate avea complicaţii grave: infarctul miocardic, atacul vascular cerebral, insuficienţa renală etc.”, atenţionează site-ul www.cnas.ro.
Societatea Română de Cardiologie se implică activ în prevenirea şi tratamentul optim al bolilor cardiovasculare prin campanii de informare şi conştientizare, programe de screening al factorilor de risc cardiovascular, programe de diagnostic precoce al aterosclerozei (înfiinţarea centrelor regionale de coordonare a programelor de prevenţie cardiovasculară), tratament de specialitate eficient (medicamentos/intervenţii de urgenţă), optimizarea continuă a măsurilor medicale curative, precizează site-ul www.cardioportal.ro.
În actualele condiţii, ale pandemiei COVID-19, site-ul www.cardioportal.ro face câteva precizări şi oferă sfaturi menite să ajute şi să protejeze persoanele cu boli cardiovasculare: mâncaţi regulat şi sănătos, mâncarea sănătoasă vă aduce un aport de vitamine şi minerale care vă ajută în combaterea stării de nelinişte; cerealele, fructele şi legumele (de toate culorile) vă vor ajuta în reducerea nivelurilor de anxietate, evitaţi prăjiturile, biscuiţii, ciocolata, alcoolul; beţi multă apă (ceai); faceţi exerciţii fizice (deşi trebuie să păstrăm o distanţă socială, asta nu înseamnă că nu putem ieşi din casă, la plimbare, sau că nu putem face exerciţii aerobice uşoare, evitând zonele aglomerate); comunicaţi virtual – prin telefon, Facetime/Skype – cu membrii familiei sau cu prietenii, măcar o dată pe zi, pentru a vă muta gândul de la situaţia actuală; ocupaţi-vă timpul cu treburi casnice – gătit, ordine în dulapuri, grădinărit); ascultaţi muzică, citiţi o carte, completaţi rebusuri, tricotaţi, pictaţi etc; evitaţi expunerea la mesaje media cu impact emoţional negativ (nu urmăriţi ştirile la radio, la televizor sau pe telefon/calculator decât o dată pe zi).
Pe lângă marcarea Zilei naţionale a inimii, la data de 4 mai, România se alătură şi statelor care marchează Ziua mondială a inimii, la 29 septembrie în fiecare an. Totodată, Fundaţia Română a Inimii în parteneriat cu Societatea Română de Cardiologie marchează, în luna februarie, Ziua naţională a prevenţiei cardiovasculare, campanie ce are rolul de a promova măsuri de prevenţie a bolilor cardiovasculare, se arată pe site-ul Fundaţiei Române a Inimii, www.romanianheart.ro.
Sursa: agerpres.ro
