Ziua mondială a siguranței și sănătății la locul de muncă se marchează la 28 aprilie. Biroul Internațional al Muncii lansează anual o carte de prezentare a situației actuale din domeniul securității muncii, în care sunt puse în evidență progresele tehnice, dar și riscurile noi care apar în procesul muncii, evoluția și tendințele de pe piața muncii.
O atenție deosebită este acordată siguranței la locul de muncă în zonele industriale
Tema din 2016 a Zilei mondiale a siguranței și sănătății la locul de muncă este ”Stresul la locul de muncă: o provocare colectivă”. În prezent, mulți oameni se confruntă cu o presiune mai mare pentru a face față cerințelor muncii moderne. Riscurile psihosociale precum competiția din ce în ce mai mare, așteptările privind performanțele și programul prelungit de lucru contribuie la faptul că locul de muncă poate deveni un mediu favorizant de stres.
Stresul legat de muncă este în prezent recunoscut ca o problemă globală, care afectează toate țările, toate profesiile și toți oamenii care muncesc, atât în țările dezvoltate, cât și în țările în curs de dezvoltare.
Ziua mondială a siguranței și sănătății la locul de muncă este un prilej pentru a iniția campanii de promovare a siguranței, sănătății și muncii decente. A fost stabilită marcarea acestei zile la 28 aprilie și din 2003 este monitorizată de Organizația Internațională a Muncii. Ziua de 28 aprilie este asociată de mult timp și cu mișcarea de comemorare a victimelor accidentelor de muncă sau a persoanelor care s-au îmbolnăvit la locul de muncă.
În fiecare an, aproximativ două milioane de femei și bărbați își pierd viața din cauza accidentelor de muncă sau a bolilor căpătate la locul de muncă, precizează site-ul amintit. Pe lângă acestea, în fiecare an se produc 270 de milioane de accidente de muncă, iar 160 de milioane de cazuri de boli la locul de muncă apar anual, acestea necesitând cheltuieli în valoare de 2,8 miliarde dolari SUA, prin lipsa de la locul de muncă și prin tratamentul bolilor. Accidentele și bolile la locul de muncă pot fi evitate prin prevenție, iar acest lucru trebuie să devină obligatoriu.
O cultură națională axată pe siguranță și sănătate a muncii trebuie să fie adoptată la toate nivelurile, iar guvernele, angajatorii și angajații trebuie să participe activ în asigurarea acestui mediu favorabil la locul de muncă, printr-un sistem de reguli, drepturi și sarcini bine stabilite, în care prioritatea cea mai mare este acordată principiilor de prevenire.
În România, siguranța la locul de muncă este reglementată de Inspecția Muncii. Potrivit normelor stabilite de această instituție, angajatorul trebuie să implementeze măsurile pentru asigurarea securității și sănătății la locul de muncă, pe baza unor principii generale de prevenire: evitarea riscurilor, evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate, combaterea riscurilor la sursă, adaptarea muncii la om, adaptarea la progresul tehnic, dezvoltarea unei politici de prevenire care să includă tehnologiile, organizarea muncii, condițiile de muncă, relațiile sociale și influența factorilor din mediul de muncă.
Responsabilitatea pentru asigurarea securității și sănătății lucrătorilor revine angajatorilor, în conformitate cu legislația națională și europeană. Între factorii care pot influența sănătatea fizică a lucrătorului se numără mediul de muncă (zgomot, vibrații), mijloacele de producție (curent electric, mașini, agenți chimici), sarcina de muncă (efort fizic, poziții de lucru vicioase, munca în schimburi, munca în condiții de izolare).
Factorii care conduc la afecțiuni psihosomatice sunt cerințele mari la locul de muncă (managementul, stresul) și conflictele.
Sursa: agerpres.ro
