Ziua internaţională de luptă împotriva sclaviei se sărbătoreşte anual, la 2 decembrie, pentru că la acea dată, în anul 1949, Adunarea Generală a ONU a adoptat Rezoluţia 317 (IV) privind Convenţia ONU pentru reprimarea traficului de persoane şi a exploatării prostituţiei semenilor, notează site-ul https://www.un.org/.
ONU marchează această zi în ideea de a pune capăt formelor moderne de sclavie, cum ar fi traficul de persoane, exploatarea sexuală, exploatarea copiilor prin muncă, căsătoria forţată, recrutarea forţată a copiilor şi folosirea lor în conflictele armate.
De-a lungul istoriei, sclavia s-a manifestat sub diverse forme. În prezent, încă se mai regăsesc câteva forme tradiţionale de sclavie, în timp ce alte forme au evoluat spre tipuri noi ale acestui fenomen.
Diversele organizaţii de drepturi ale omului ale ONU au cercetat această persistenţă a formelor vechi de sclavie care sunt adânc înrădăcinate în sistemul tradiţional de credinţe şi obiceiuri. Aceste forme vechi de sclavie sunt rezultatul discriminării pe termen lung a grupurilor vulnerabile din societate precum minorităţile tribale sau popoarele indigene.
ONU atrage atenţia asupra faptului că, pe lângă formele tradiţionale ale muncii forţate, cum ar fi servitutea pentru datorii, există în prezent forme contemporane de muncă forţată, precum migraţia lucrătorilor traficaţi pentru exploatare economică în diverse sectoare (industria construcţiilor, industria alimentară, sectorul agricultură sau prostituţia forţată).
Cu privire la exploatarea prin muncă a copiilor, statisticile ONU arată că unul din zece copii munceşte în scopul exploatării economice. Organizaţia mondială atrage atenţia asupra faptului că acest lucru contravine Convenţiei privind Drepturile Copilului care recunoaşte dreptul acestuia de a fi protejat de fenomenul exploatării economice şi de a presta orice tip de muncă care poate fi periculoasă, care poate interfera cu educaţia copilului sau care poate dăuna sănătăţii şi dezvoltării fizice, mentale, spirituale, morale sau sociale a copilului.
În ceea ce priveşte traficul de persoane, Protocolul pentru prevenirea, reprimarea şi pedepsirea traficului de persoane în special în rândul femeilor şi copiilor prevede că traficul de persoane înseamnă recrutarea, transportul, transferul sau primirea de persoane, prin ameninţarea sau folosirea forţei sau a altor forme de constrângere în scopul exploatării. Exploatarea include prostituţia altora sau alte forme de exploatare sexuală, muncă sau servicii forţate, sclavie sau practici similare sclaviei, servitute sau trafic de organe.
***
Potrivit Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM), peste 40 de milioane de oameni din întreaga lume sunt victime ale sclaviei moderne. Astfel, se estimează că 40,3 milioane de persoane se află într-o formă de sclavie modernă, 1 din 4 victime ale acestui fenomen fiind copii, arată https://www.un.org/.
De asemenea, 24,9 milioane de persoane sunt victime ale muncii forţate, dintre acestea 16 milioane de persoane fiind exploatate în sectorul privat (munci casnice, construcţii, agricultură), iar alte 4,8 milioane de persoane sunt victime ale exploatării sexuale forţate; 4 dintre cele 24,9 milioane de persoane sunt victime ale muncii forţate impuse de autorităţile statului.
Statisticile ONU arată totodată că femeile şi fetele sunt afectate în mod disproporţionat de munca forţată, reprezentând 99% dintre victime în industria sexului comercial şi 58% în alte sectoare.
Sursa: agerpres.ro