Ziua gastronomiei durabile (Sustainable Gastronomy Day), marcată la 18 iunie, subliniază necesitatea de a concentra atenţia lumii asupra rolului pe care îl poate juca gastronomia durabilă. De asemenea, reafirmă faptul că toate culturile şi civilizaţiile sunt factori determinanţi ai dezvoltării durabile, conform site-ului oficial al ONU, www.un.org.
Data de 18 iunie a fost desemnată drept Ziua gastronomiei durabile prin Rezoluţia 71/246, adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) la 21 decembrie 2016.
Gastronomia durabilă implică utilizarea raţională a resurselor, protecţia mediului şi protejarea valorilor culturale, a patrimoniului şi a diversităţii. Decizia recunoaşte gastronomia ca fiind „o expresie culturală legată de diversitatea naturală şi culturală a lumii”. Totodată, reafirmă faptul că toate culturile şi civilizaţiile pot contribui la dezvoltarea durabilă şi sunt esenţiale pentru aceasta.
În acelaşi timp, decizia scoate în evidenţă necesitatea de a atrage atenţia lumii asupra rolului pe care gastronomia durabilă îl poate avea, date fiind legăturile sale cu cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile, în atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, inclusiv prin promovarea dezvoltării agriculturii, a siguranţei alimentare, a nutriţiei, a producţiei durabile de alimente şi a conservării biodiversităţii.
Adunarea Generală a ONU, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) şi Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) depun eforturi pentru a facilita celebrarea Zilei gastronomiei durabile, în colaborare cu statele membre, cu structurile ONU, cu alte organizaţii internaţionale şi regionale, precum şi cu societatea civilă, pentru a atrage atenţia publicului asupra contribuţiei sale la dezvoltarea durabilă.
Noi toţi putem lua parte la lupta împotriva schimbărilor climatice şi mulţi dintre noi au adoptat deja, în viaţa de zi cu zi, obiceiuri în acest sens, cum ar fi stingerea luminii la ieşirea din cameră, reciclarea deşeurilor, reducerea utilizării pungilor de plastic, făcând un duş în loc de o baie etc.
Am fi surprinşi să ştim în ce măsură obiceiurile noastre alimentare pot afecta mediul înconjurător. Înainte de a cumpăra un produs alimentar, ar trebui să ne întrebăm: Este un produs de sezon? Dacă nu, a fost – fără îndoială – crescut într-o seră, iar producţia sa a necesitat cu siguranţă o cantitate mai mare de energie; De unde vine? Dacă a trebuit să traverseze ţările sau chiar continentele înainte de a ajunge pe mesele noastre, trebuie să avem în vedere importanţa emisiilor de gaze cu efect de seră legate de transportul şi comercializarea produselor de import; Cum a fost produs? Ar trebui să favorizăm produsele alimentare de la micii producători şi nu pe cele din producţia industrială. În acest fel, ne opunem standardizării alimentelor şi păstrăm diversitatea agricolă, conform www.un.org.
Pierderile alimentare reprezintă o risipă a resurselor care au fost utilizate în producţie, cum ar fi pământ, apă, capital, muncă şi energie.
Foametea rămâne una dintre cele mai urgente provocări pentru dezvoltare, deşi cantitatea de alimente produse în lume este mai mult decât suficientă. Mai mult, ar ajunge să recuperăm jumătate din produsele alimentare pierdute sau irosite pentru a hrăni planeta.
***
În septembrie 2015, la Summitul privind dezvoltarea, România s-a alăturat celor 193 de state membre ale ONU adoptând „Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă”, un program de acţiune globală în domeniul dezvoltării cu un caracter universal şi care promovează echilibrul între cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile – economic, social şi de mediu. Pentru prima dată, acţiunile vizează în egală măsură statele dezvoltate şi pe cele aflate în curs de dezvoltare, potrivit www.mae.ro.
Agenda 2030 include un set ambiţios de 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD), reunite informal şi sub denumirea de Obiective Globale. Prin intermediul acestor obiective, se stabileşte o agendă de acţiune pentru următorii 15 ani, în vederea eradicării sărăciei extreme, combaterii inegalităţilor şi a injustiţiei şi protejării planetei la orizontul anului 2030.
Cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă, asumate, în septembrie 2015, de România alături de cele 193 de state membre ONU, sunt: Fără sărăcie; Foamete „zero”; Sănătate şi bunăstare; Educaţie de calitate; Egalitate de gen; Apă curată şi sanitaţie; Energie curată şi la preţuri accesibile; Muncă decentă şi creştere economică; Industrie, inovaţie şi infrastructură; Inegalităţi reduse; Oraşe şi comunităţi durabile; Consum şi producţie responsabile; Acţiune climatică; Viaţa acvatică; Viaţa terestră; Pace, justiţie şi instituţii eficiente; Parteneriate pentru realizarea obiectivelor.
Conceptul de ODD a luat naştere în 2012, la Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabilă (Rio+20).
Obiectivele de Dezvoltare Durabilă urmează celor opt Obiective de Dezvoltare ale Mileniului (ODM) cuprinse în textul Declaraţiei Mileniului, adoptată în septembrie 2000 la ONU. Majoritatea statelor lumii, printre care şi ţara noastră, se reuneau în anul 2000 în jurul unui angajament de a reduce sărăcia globală şi de a salva milioane de vieţi, mai arată sursa citată. Declaraţia Mileniului includea ţinte precise: Reducerea sărăciei extreme şi a foametei; Realizarea accesului universal la educaţie primară; Promovarea egalităţii de gen şi emanciparea femeilor; Reducerea mortalităţii infantile; Îmbunătăţirea sănătăţii materne; Combaterea HIV/SIDA, a malariei şi a altor boli; Asigurarea sustenabilităţii mediului; Crearea unui parteneriat global pentru dezvoltare.
În perioada 2000-2015, Declaraţia Mileniului a constituit unica agendă globală în domeniul dezvoltării asupra căreia a existat un acord la cel mai înalt nivel.
Sursa: agaerpres.ro
