Frăguța, puțin mai mare decât un bob de mazăre, mult mai aromată decât căpșuna, este cunoscută pentru virtuțile vindecătoare încă din antichitate, când medicii romani o recomandau pentru reîntinerirea și purificarea organismului.
Fragul de pădure (Fragaria vesca), denumit popular frăguţă, frag iepuresc, buruiană de fragi, afrange, franză, pomiţă, vărăguţă, căpşună de pădure, este o plantă perenă ce aparţine de familia rozaceelor. Prezintă un rizom şi stoloni. Înălţimea fragului este redusă (până la maximum 20 cm).
Frunzele îi sunt, întotdeauna, trifoliate. Majoritatea speciilor de fragi au o mare perioadă de înflorire (mai — iunie) , după cum se menţionează pe site-ul ceai-verde.com. Florile sunt mici, albe, plăcut mirositoare. Fructele, comestibile, sunt mici, conice, roşii sau albicioase. Când sunt coapte, fructele au gust dulce-acrişor şi o aromă specifică.
Creşte în pădurile de foioase şi conifere din Europa şi Asia. La noi în ţară, frăguţele cresc prin fâneţe, pe pajişti, prin poieni, la marginea pădurilor, în tufărişuri, fiind răspândite din zonele joase şi până în zonele montane. Preferă solurile bogate în humus şi nutrienţi, umede dar şi însorite.
Fructele conţin mucilagii, pectine, glucide, vitaminele A, B1, B2, PP şi C, acid salicilic, antocianidina, protide, lipide, acizi organici, săruri minerale de potasiu, sodiu, calciu, magneziu, fier şi fosfor, potrivit www.plantedevis.ro. Frunzele conţin taninuri elagice, fragarol, cvercetol, cvercitrina, citrol, saruri minerale, ulei volatil, zaharuri, vitamina C, acizi organici (citric, malic).
Fructele sunt folosite pentru prepararea gemului, dulceţii sau lichiorului, toate considerate delicatese.
În medicina populară, fragul de pădure este considerat o plantă medicinală, frunzele sale fiind apreciate pentru conţinutul bogat de vitamina C şi tanin. De la fragi se utilizează fructele şi frunzele, sub formă de ceai, uscate şi amestecate în proporţii egale. Rizomii sunt folosiţi sub formă de praf. Proprietăţi medicinale au şi rădăcinile. Preparatele care se obţin din frunzele şi rădăcinile fragului sunt: decoctul — cel mai des folosit, infuzia şi cataplasmele.
Cura cu fructe proaspete sau cu suc este benefică în caz de astenie, anemie, reumatism degenerativ, gută, constipaţie, febră, afecţiuni renale, circulatorii şi dermatologice, precum şi hipercolesterolemie, hipertensiune arterială, afecţiuni hepato-biliare. Datorită conţinutului de vitamina C stimulează pofta de mâncare.
Sucul de frăguţe are efect terapeutic de excepţie, el fiind recomandat, mai ales, în bolile de ficat. Acesta stimulează activitatea ficatului şi îl drenează, favorizând regenerarea celulei hepatice, potrivit www.terapiinaturiste.ro
Sucul din fructe ajută la degerături, la îndepărtarea pietrei de pe dinţi, alungă durerile de dinţi şi mirosul fetid al respiraţiei.
Preparatele de frunze de frag sunt astringente şi dezinfectante, fiind utile în tratamentul inflamaţiilor gastro-intestinale şi al mucoasei bucale.
În cazuri de diaree, frunzele sunt un bun remediu deoarece au un conţinut mare de tanin, fiind recomandate şi în combaterea viermilor intestinali.
Pulpa fructelor, sub formă de piure, poate fi folosită în cosmetică ca măşti pentru prevenirea apariţiei ridurilor, împrospătarea şi strălucirea tenului, potrivit www.agrofm.ro. Frecarea pistruilor cu suc de fragi, poate duce la dispariţia acestora. Metoda este eficientă şi în cazul petelor solare. Datorită efectului diuretic, fructele consumate favorizează eliminarea toxinelor din organism, fiind utile şi în tratamentul eczemelor şi a altor afecţiuni dermatologice. Un tonic făcut din frunze de frag calmează inflamaţiile pielii şi ochilor.
Ceaiul din frăguţe şi frunze ajută la curăţarea rinichilor şi la cicatrizarea leziunilor interne.
Sursa: financiarul.ro
