Un pahar de vin rosu sau de alcool nu foarte tare ajuta inima si vasele de sange, dar efectul pozitiv dispare de la al doilea pahar, afirma cercetatorii de la Peter Munk Cardiac Centre de la Toronto General Hospital.
Intr-un studiu numit “Efectele vinului rosu si ale alcoolului asupra dinamicii sangvine, activitatii nervilor simpatici si asupa diametrului arterial”, publicat in editia din februarie a American Journal of Physiology, Heart and Circulatory Physiology, cercetatorii au studiat 13 voluntari pentru a observa daca vinul rosu cu un continut ridicat de polifenol are efect diferit fata de alcool asupra markerilor specifici asociati cu un risc mai mare de presiune arteriala crescuta, boli coronariene si crize cardiace.
Un mare numar de studii au aratat efectul protector al consumului moderat de alcool impotriva dezvoltarii bolilor de inima. Multe dintre ele au aratat efectele pozitive ale vinului rosu, in speta.
Studiile populationale au relevat o rata scazuta a bolilor de inima, in ciuda consumului de alimente bogate in grasimi din cateva tari europene unde vinul rosu este consumat regulat. Cunoscut ca “paradoxul frantuzesc”, acesta a starnit un imens interes in cercetarea modului in care vinul rosu protejeaza inima.
In orice caz, aceste studii au aratat efecte identice ale vinului rosu si ale alcoolului asupra markerilor specifici studiati. Dupa un pahar de vin sau de alcool consumat, vasele de sange sunt mai dilatate sau “relaxate”, ceea ce reduce efortul inimii. Dar, dupa doua pahare, pulsul, cantitatea de sange pompata si activitatea sistemului nervos simpatic cresc. In acelasi timp, abilitatea vaselor de sange de a face fata unei cantitati mari de sange scade.
“Anticipam ca multe efecte asupra organismului ale bauturilor pe baza de etanol vor fi crescute de vinul rosu. Ceea ce surprinde sunt efectele similare ale vinului rosu si ale etanolului”, afirma Dr. John Floras, director al Peter Munk Cardiac Centre. El afirma ca cercetarile s-au facut pe consumatorii ocazionali. Efectul la consumul zilnic poate fi total diferit.
S-au facut studii pe indivizi sanatosi, nefumatori, care nu consuma in mod regulat alcool. Participantii la studiu primeau alcool in trei dimineti consecutive de-a lungul a doua saptamani. Nivelul de alcool din sange se mentinea sub 0.8, limita legala pentru conducatorii auto.
The Quality Assurance Laboratory of the Liquor Control Board din Ontario, a studiat nivelul de t-resveratrol si polifenoli din vin (substante care se gasesc si in plante si au actiune antioxidanta). Alcoolul sau substante precum resveratrolul pot influenta functiile vaselor de sange si pot preveni formarea cheagurilor de sange, reducand astfel riscul de atac de cord.
S-a constatat ca un pahar de vin dilata vasele de sange, dar nu are efecte asupra pulsului, tensiunii arteriale sau activitatii sistemului nervos simpatic, dar doua pahare cresc activitatea acestuia, pulsul si cantitatea de sange pompata de inima; crescand pulsul, creste activitatea nevoasa simpatica si riscul de hipertensiune, crize cardiace si moarte subita.
Sursa: medicalstudent.ro
