Aceştia afirmă că defectele la naştere sunt rezultatul unor alteraţii epigenetice care au potenţialul de a afecta multiple generaţii.
Cercetătorii de la Georgetown University Medical Center au realizat un studiu, publicat în American Journal of Stem Cells, care arată că există o legătură între defectele din naştere şi vârsta tatălui, consumul de alcool şi factorii de mediu..
Studiul publicat în American Journal of Stem Cells sugerează că ambii părinţi contribuie la starea de sănătate a copilului, o concluzie pe care ştiinţa abia acum începe să o demonstreze.
„Ştim că mediul psihologic, hormonal şi nutriţional pe care îl oferă mama alterează structura organelor şi genele copilului, dar studiile noastre arată că acelaşi lucru este valabil şi în cazul taţilor – stilul de viaţă sau vârsta se reflectă în moleculele care controlează funcţiile genelor. În acest mod, tatăl afectează nu doar propriul copil, dar şi generaţiile viitoare”, a explicat Joanna Kitlinska, profesor asociat în biochimie şi biologie moleculară la Universitatea din Georgetown.
„De exemplu, un nou născut poate fi diagnosticat cu sindromul alcoolismului fetal chiar dacă mama nu a consumat nicioadată alcool. Aproape 75% dintre copiii care suferă de acest sindrom au taţii alcoolici, fapt ce sugerează că astfel de probleme afectează şi copilul”, explică Kitlinska.
Studiul a pornit multiple cercetări care au analizat legătura dintre taţi şi materialul epigenetic ereditar.
În urma acestei analize s-a aratătat că:
Vârsta înaintată a tatălui este corelată cu procente mai mari de schizofrenie, autism şi defecte la naştere;
O dietă sănătoasă a tatălui în perioada de adolescenţă a fost asociată cu riscuri mai mici de boli cardiovasculare atât la copii, cât şi la nepoţi;
Obezitatea tatălui este asociată cu diabet şi obezitate şi în cazul copiilor;
Perioadele de stres psihologic intens sunt corelate cu posibile defecte la naştere la copil;
Consumul de alcool conduce la o greutate mai mică la naştere şi probleme ale funcţiei cognitive.
Sursa: csid.ro
