Aşa cum vă informam acum câteva zile, stadionul “Francisc Neuman” nu prea mai arată ca şi în proiectul iniţial, prezentat cu mult fast acum câţiva ani de Falcă. Arena din Calea Aurel Vlaicu este departe de a fi finalizată, închiderea ei în părţile laterale şi superioare ale tribunelor a rămas momentan doar o poveste. Iar lucrurile se complică mult. O astfel de lucrare poate dura până la două luni şi jumătate, în vreme ce costurile se pot ridica la sumă de aproximativ 300.000 de euro. Cei de la Primărie, preocupaţi mai degrabă de festivităţi şi de inaugurarea stadionului nefinalizat cu obiceiuri de tristă amintire, ar trebui să se grăbească şi acum şi să găsească resurse în buget, altfel îşi vor lua înjurături serioase de la arădeni, odată ce spectatorii vor avea acces pe stadion. Aflăm însă că lucrurile nu prea se mişcă şi campania electorală este mult mai importantă. Toamna bate deja la uşă, îşi vor face apariţia ploile şi vântul, iar cei din tribune vor simţi din plin acest lucru, dacă stadionul nu va fi închis. Practic, putem spune că în scurt timp vom fi în bătaia vântului şi vom fi plouaţi pe banii noştri, ai arădenilor. În schimb, conducerea clubului UTA s-a grăbit, în contextul actual al pandemiei şi al incertitudinii legate de revenirea spectatorilor pe arene, să pună în vânzare abonamente.
Bani din bugetul local da, transparenţă financiară ba!
Poate că situaţia financiară o cerea, dar preţurile sunt cam mari, de 450 şi 600 de lei la tribune. Mai ales că nu se ştie încă la câte meciuri acasă vor putea asista abonaţii. Dar s-a mizat, cu bună ştiinţă, pe foamea de fotbal a arădenilor. Probleme cu banii are însă toată lumea, iar clubul trebuia să se gândească că suporterul de rând ar fi meritat în aceste vremuri preţuri promoţionale, mai ales că UTA beneficiază anual de un buget substanţial din banii publici, adică tot ai arădenilor, doar anul trecut alegându-se cu un milion şi jumătate de euro (n.n. probabil suma va fi identică şi în 2020). Iar condiţiile oferite la stadion sunt deocamdată cum sunt… Altfel, în loc de transparenţă, adică să ne spună cu cât contribuie la echipă sponsorii principali, International Alexander Holding şi Efbet, Meszar îşi rezervă dreptul confidenţialităţii. Parcă la începutul proiectului UTA Bătrâna Doamnă ni se vorbea tocmai de transparenţă şi de prezentarea situaţiei financiare a clubului, în fiecare lună sau măcar trimestrial. Dar timpul a trecut şi promisiunile s-au făcut scrum…
Ne-am făcut de râs cu mini-tabele şi trasarea terenului
Revenim la condiţiile de la stadion. Gazonul a rezistat cum a rezistat în prima etapă, deşi au mai sărit pe ici-colo nişte brazde iar un jucător de la Voluntari, culmea chiar un ex-utist, a declarat după primul meci oficial că suprafaţa de joc lasă de dorit, este moale iar mingea nu sare cu trebuie. Pe de altă parte, ne-am făcut de râs cu cele două mini-tabele, mulţi arădeni semnalându-ne faptul că la TV nu se înţelegea absolut nimic, dar mai ales cu trasarea terenului, cu linii strâmbe, demne de un teren cel mult de judeţ. Ca să nu mai vorbim de apa ce a curs prin vestiare, după ce fanii au spălat scaunele de la tribuna I. Nici nu a început bine campionatul, că la noul stadion – ce ne-a costat în jur de 14 milioane de euro – au apărut problemele, iar acestea nu sunt deloc puţine. Toate astea se întâmplă pe banii noştri, ai arădenilor. Ne întrebăm până când…
