Comunitatea ucraineană din comuna arădeană Târnova, care numără sute de familii stabilite în zonă de 30 de ani, priveşte cu îngrijorare spre războiul din Ucraina şi se declară solidară cu cei care suferă şi sunt nevoiţi să-şi părăsească locurile natale şi casele, oferindu-le acestora cazare şi masă, în caz că ajung în Arad, conform agerpres.
În judeţul Arad trăiesc aproximativ 2.000 de ucraineni, marea majoritatea în comuna Târnova şi în jurul acesteia. Deşi etnicii de aici se află la peste 300 de kilometri de graniţa cu Ucraina, oamenii sunt speriaţi şi spun că gândurile lor se îndreaptă spre cei care fug de bombardamente.
Primarul comunei, Emilia Ignişca, a declarat vineri, pentru AGERPRES, că primii ucraineni s-au stabilit în zonă în 1992, iar comunitatea locală i-a primit bine şi niciodată nu au existat conflicte sau neînţelegeri între români şi nou-veniţi. De altfel, şcoala gimnazială din comună are programe speciale cu predare în limba maternă pentru copiii ucraineni.
„Prima familie care a venit în comuna noastră s-a stabilit în localitatea Arăneag. S-au integrat foarte bine la noi în comunitate, sunt oameni harnici, gospodari, avem relaţii foarte bune. Din punct de vedere al pregătirii, la şcoală oferim opţional ore de pregătire în limba maternă, avem cadru didactic pregătit”, a spus primarul.
În sat, ucrainenii se adună la stradă şi îşi spun ultimele veşti, auzite de la televizor sau de la rude aflate în Ucraina sau în Maramureşul din care au plecat.
„Sunt fraţii noştri şi ne pare rău, ne rugăm lui Dumnezeu să-i ajute să treacă peste asta”, spune Ana Jer, care s-a stabilit la Târnova de 23 de ani.
Gafia Cubaş, care a venit în judeţul Arad în urmă cu peste 20 de ani, spune că este foarte neliniştită când aude ştirile de peste graniţă: „E mare dezastru, păcat de pacea pe care am avut-o, păcat de oameni, de copii (…). Numai când mă gândesc mă ia cu groaza. Mă întreabă copilaşul cel mare ce se întâmplă şi nu ştiu ce să-i spun”.
Primăria Târnova nu are un spaţiu în care ar putea caza refugiaţi, dar administraţia locală a aflat deja de dorinţa localnicilor de a-i ajuta pe cei care fug de război şi consideră că eventualii nou-veniţi ar fi primiţi cu căldură, iar unii s-ar putea stabili în zonă, aşa cum au făcut în ultimele trei decenii sute de ucraineni.
