Cel mai la indemana mod de hidratare il reprezinta apa. Apa minerala plata sau pentru cei care o tolereaza gastric, chiar si apa minerala carbogazoasa reprezinta principala sursa de hidratare care nu contine calorii. Legumele si fructele sunt un alt mod excelent care ne asigura hidratare, dar si vitaminele. Iata cateva legume si fructe cunoscute pentru nivelul crescut de apa: salata iceberg, rosiile, castravetele, pepenele rosu si galben, telina, capsunile, broccoli, conopida, grapefruitul.
O hidratare corespunzatoare pentru un adult este 30-40 ml lichide/kg corp/zi, 50-60 ml lichide/kg corp/zi la copii, iar la nou-nascuti 150 ml lichide/kg corp/zi.
Fiind intr-o proportie atat de bine reprezentata, hidratarea este esentiala pentru supravietuire.
Atunci cand ne propunem un stil de viata sanatos, echilibrat nutritional, in primul rand trebuie sa ne asiguram ca hidratarea noastra este adecvata.
Apa are un rol important in transportul nutrientilor catre celula si in eliminarea toxinelor din organism. Daca ne intereseaza scaderea in greutate sau un nivel de energie cat mai ridicat, trebuie tinut cont de faptul ca apa reprezinta solventul principal pentru desfasurarea tuturor reactiilor chimice care definesc un metabolism activ.
Cea mai mare cantitate de apa din organism se gaseste in interiorul celulelor, mai ales la nivelul celulelor musculare, gradul de hidratare al acestora corelandu-se cu tonusul muscular, astfel incat apa este un determinant al formei corporale.
Apa joaca si rol de lubrifiant pentru structurile ce asigura mobilitatea si anume articulatiile – deshidratarea poate fi una dintre multiplele cauze ale durerilor articulare, mai ales dupa efort.
Grupele de varsta cele mai afectate de deshidratare sunt grupele extreme: copiii, pe de-o parte datorita necesarului mult mai mare de apa/kg corp dar si datorita unei capacitati reduse a rinichiului de a economisi apa din organism.
Varstnicii sunt afectati de deshidratare din cauza diminuarii senzatiei de sete, setea fiind principalul reglator al apei din organism. Alte grupe de persoane aflate la risc de deshidratare sunt persoanele cu boli cronice, atletii de anduranta, persoanele care traiesc la altitudini inalte, persoanele care muncesc in mediu cald, umed.
Exista, de asemenea, si situatii care cresc necesarul de apa, precum: deshidratare cauzata de varsaturi gastrice, diaree, pierderi de fluide cauzate de arsuri, plans indelungat (nou-nascuti).
Cand vine vorba de sucuri, recomandarea ar fi sa nu facem abuz, de preferat fiind consumarea fructelor ca atare pentru a evita un aport de lichide crescut in calorii, dar si pierderea fibrelor prin procesare.
Sezonul cald creste riscul de deshidratare, asa ca este important sa recunoastem semnele care pot indica un aport insuficient de lichide: sete, iritabilitate, dureri de cap, lipsa poftei de mancare, piele uscata, volum urinar redus si inchis la culoare, confuzie, oboseala.
Sursa: nutrilisim.ro
