Peste 100.000 de români se mută de la oraş la sat în fiecare an, iar din rural către urban vin cu 27% mai puţini, se arată într-o analiză socio-demografică făcută de Ziarul Financiar.
Plecarea românilor la muncă în străinătate, stresul oraşelor şi crizele economice accentuează un trend început în 1997: oamenii de la sate preferă să meargă să lucreze în străinătate în loc să accepte o slujbă în oraş şi de aceea numărul celor care pleacă din sat în oraş e mai scăzut, în timp ce corporatiştii încep să-şi dezvolte mici afaceri sau să-şi construiască case la ţară.
Această ruralizare nu ajută foarte mult economia, pentru că se înlocuieşte, de exemplu, un venit de 6.000 de lei brut dintr-un oraş dezvoltat care se consumă pe credite, combustibil şi alimente cu un venit mai redus, în timp ce alimentele de la sate provin din autoconsum.
Aproximativ 107.000 de locuitori români s-au mutat de la oraşe la sate în 2015, în timp ce mai puţin de 78.000 de oameni au plecat de la sate la oraşe, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică.
Spre comparaţie, în 1990 numărul românilor care plecau de la oraşe la sate era de patru ori mai mic, în timp ce migraţia rural-urban era de şapte ori mai mare. Cum se explică această situaţie?
„Dacă ne uităm la demografia celor două medii de rezidenţă, vedem că din zona rurală forţa de muncă a migrat în mare parte în străinătate în primul rând din motive economice, iar acest lucru a condus la o diminuare a potenţialului migraţiei de la rural la urban pe plan intern. Oamenii din mediul rural care au migrat au preferat să-şi maximizeze şansele mergând în exteriorul ţării decât să emigreze într-un oraş din România“, a explicat prof. univ. dr. Monica Roman, de la Departamentul de Statistică şi Econometrie din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti.
Pe de altă parte, a mai spus ea, are loc o migraţie de la urban către rural în principal din două motive: primul motiv, care este valabil pentru toate grupele de vârstă, ar fi dezvoltarea unui mediu rezidenţial periurban, respectiv acele cartiere rezidenţiale care nu sunt administrativ în zona urbană, dar care au toate carcateristicile urbanului. Al doilea motiv este că are loc o migraţie din urban spre rural în rândul populaţiei vârstnice, al pensionarilor, care preferă să se retragă în zona rurală, unde au un trai mai accesibil financiar, în concordanţă cu veniturile lor.
Profesorul Gheorghe Zaman, membru corespondent al Academiei Române şi director în cadrul Institutului de Economie Naţională, spune că pensionarii de la oraş se duc la ţară pentru că sunt mai mici cheltuielile de întreţinere şi confortul este mai mare.
„Pe de altă parte, sunt mulţi locuitori din oraş care îşi fac locuinţe de vară sau de vacanţă în mediul rural, ceea ce are un impact în creşterea gradului de ocupare în mediul rural, pentru că de regulă cei care îşi fac aceste locuinţe plătesc pe cineva care să le îngrijească locuinţele cât sunt plecaţi. În plus, se extind mult centrele urbane şi mulţi preferă să îşi facă locuinţe în preurban“, a mai spus Gheorghe Zaman.
Iar adesea pe lângă locuinţele din rural construite de cei care lucrează în oraşe se mai dezvoltă şi mici afaceri sau ferme pentru autoconsum. În această categorie intră şi Adrian Porfir, manager pe Europa de Sud-Est în cadrul Joris Ide, grupul care controlează producătorul de materiale de construcţii Megaprofil, care şi-a deschis în urmă cu trei ani o microfermă situată la 60 de kilometri de Bucureşti.
„Am început microferma ca un hobby, iar astăzi tot ce mâncăm în casă, legume, ouă, lapte sau porc de Crăciun, consumăm numai de acolo. Acum trei ani m-am dus să cumpăr un hectar de pământ, acum avem 10 hectare şi mai lucrăm şi pământul altora. Nu sunt singurul care a făcut asta, sunt foarte mulţi oameni din multinaţionale care observă nişte trenduri şi care au ca prim reflex să se uite cu atenţie la posibilităţile din mediul rural“, a explicat Adrian Porfir, care a spus că şi-ar dori să se mute acolo, dar că nu doreşte soţia, aşa că pentru weekend şi vacanţe familia sa are un „al doilea punct de lucru“. „Dezvoltăm ceva care încet-încet s-ar putea transforma într-un business, pentru că acolo sunt oameni care au nevoie de job. Eu am doi angajaţi care lucrează la microfermă, pentru că activitatea mea din oraş poate să subvenţioneze puţin activitatea de acolo, întrucât o microfermă nu face bani într-o primă fază“, a mai spus Porfir.
Fenomenul migraţiei de la oraşe la sate în rândul populaţiei a cunoscut o amploare mai mare odată cu apariţia crizei economice din 1997-1998 (când leul s-a devalorizat puternic, iar Rusia a fost în criză).
Acest fenomen a conturat două tendinţe migraţioniste semnificative: pe de-o parte, oamenii au început să plece la muncă în străinătate, iar pe de altă parte, mulţi s-au mutat la sate pentru că viaţa de la oraş era prea scumpă. Astfel, 1997 a fost primul an în care numărul orăşenilor mutaţi la sate (peste 81.000) a fost mai mare decât cel al persoanelor care s-au mutat de la sate în oraşe (circa 68.500), arată statisticile.
„Migraţia internă în România este redusă în comparaţie cu alte state: românii sunt mai puţin mobili intern, de aceea efectele economice ale acestui tip de mobilitate asupra pieţei muncii sunt? încă modeste.? Oamenii sunt acum liberi să-şi caute cele mai avantajoase? modalităţi de a lucra şi de a locui şi dacă există posibilitatea unui loc de muncă în oraş, mulţi preferă naveta ?ca o modalitate avantajoasă de a-şi maximiza veniturile“, a mai spus Monica Roman.
Totuşi, a adăugat ea, este foarte greu de anticipat care va fi dinamica viitoare a acestor fluxuri de migraţie pe medii de rezidenţă pentru că ele depind de o mulţime de variabile, de la contextul naţional la cel internaţional.
„De exemplu, există inclusiv posibilitatea unei migraţii externe de revenire? şi deja românii din Marea Britanie se gândesc la ?ce strategii să adopte? în condiţiile post Brexit. ?Ar fi greu de anticipat care vor fi, pe termen lung, peste 20 de ani, evoluţiile viitoare, dar? nu aş presupune? schimbări majore sau? inversarea fluxurilor migratorii interne?, ci poate o diminuare a intensităţii acestora?“, a mai spus Monica Roman.
Pe de altă parte, profesorul Gheorghe Zaman consideră că în următorii 20 de ani tendinţa migraţiei de la oraşe la sate se va intensifica.
„Acest lucru se va întâmpla datorită faptului că atrage mai mult confortul ambiental şi confortul natural de la sate în detrimentul marilor aglomeraţii care presupun mai mult zgomot, mai mult stres, mai multă poluare. Nu aş putea spune că va avea proporţii foarte mari, dar oricum e pe o evoluţie ascendantă. Am observat totodată că există tendinţa, atât la oraş, dar mai ales la sat, ca oamenii să-şi asigure un minimum de alimente organice, bio“, a mai spus Gheorghe Zaman.
Iar această tendinţă a oamenilor spre cultivarea plantelor şi spre creşterea animalelor este mai puternic dezvoltată în alte state.
„Când am stat de vorbă cu un furnizor din Suedia care se ocupa de silozuri, acesta îmi spunea că, la ei, majoritatea oamenilor au o mică fermă la ţară de care se ocupă sau au nişte angajaţi care se ocupă de asta. La ce se aude la ora actuală legat de originea cancerului, când toată lumea indică ca posibilă sursă mâncarea industralziată, e normal ca oamenii să încline spre opţiunea de mâncare sănătoasă“, a mai spus Adrian Porfir de la Megaprofil.
Circa 46% din populaţia României locuieşte în mediul rural, procent apropiat de media globală de 46,1%, potrivit datelor Băncii Mondiale.
Sursa: zf.ro
