Pe 17 martie, la ultimul termen al procesului, procurorii Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie au cerut pedeapsa maxima, de 25 de ani de inchisoare, pentru Ion Ficior.
Ioan Ficior este acuzat ca, in perioada 1958-1963, cand a condus Colonia de munca Periprava, a introdus si coordonat un regim de detentie represiv, abuziv, inuman si discretionar impotriva detinutilor politici. Potrivit anchetatorilor, din documentele studiate a reiesit faptul ca in perioada in care la conducerea Coloniei de la Periprava s-a aflat Ioan Ficior au decedat 103 detinuti, toti facand parte din colectivitatea contrarevolutionarilor.
El a fost trimis in judecata pe 18 august 2014.
Potrivit actului de sesizare a instantei, in perioada 1 august 1958 – 1 noiembrie 1963, in calitate de loctiitor si comandant al Coloniei de munca de la Periprava, Ioan Ficior a savarsit actiuni si inactiuni sistematice care au avut ca rezultat persecutarea colectivitatii reprezentata de detinutii politici incarcerati la Periprava, prin privarea de drepturi fundamentale ale omului sau prin restrangerea grava a exercitarii acestor drepturi, pe motive de ordin politic, respectiv prin supunere la conditii de existenta sau tratament de natura sa duca la distrugerea fizica a acestora.
Potrivit anchetatorilor, din documentele studiate a reiesit faptul ca in perioada in care la conducerea Coloniei de la Periprava s-a aflat Ioan Ficior au decedat 103 detinuti, toti facand parte din colectivitatea contrarevolutionarilor.
Anchetatorii au mai stabilit ca detinutii de la Periprava erau supusi unui tratament inuman caracterizat printr-o izolare completa de familii si de orice alte persoane, de lumea externa in general, conditii de cazare mizerabile, frigul insuportabil din baraci, sanctiunile fizice pentru abateri minore, hrana deficitara, detinutii fiind in permanenta infometati si insetati, avand dureri pe care nu le puteau ameliora din cauza lipsei medicamentelor si, nu in ultimul rand, conditiile de munca inumane la care erau supusi acestia.