Dacă te-ai confruntat vreodată cu indigestie, constipație, senzație de arsură la stomac sau gaze intestinale, știi cât de sensibil poate fi intestinul. Aceste „reacții intestinale” dispar repede, de cele mai multe ori, dar alteori pot semnala anumite probleme de sănătate, motiv pentru care consultul medical de specialitate este necesar.
Sistemul digestiv este format din cavitatea bucală, epiglotă, faringe, esofag, stomac, ficat, vezica biliară, pancreas, intestinul subțire și intestinul gros. O serie de procese interconectate, care încep în cavitatea bucală și continuă în stomac, intestine, ficat și vezica biliară asigură o bună funcționare a sistemului digestiv.
Aceste procese pot însă să fie afectate de:
- O alimentație nesănătoasă;
- Intoleranțe alimentare;
- Stres;
- Oboseală;
- Sedentarism.
Alimentele se deplasează prin sistemul digestiv printr-un mecanism numit peristaltism, unde două seturi de mușchi din pereții intestinului se contractă și propulsează alimentele de-a lungul intestinului.
Timpul de digestie – care începe de când ai mâncat până la eliminarea resturilor alimentare – variază pentru noi toți, deși este mai lent la femei decât la bărbați. Unele cercetări sugerează că durează, în medie, 33 de ore la bărbați și 47 de ore la femei. Disfuncționalitățile de la nivelul stomacului se manifestă, de cele mai multe ori, prin balonare, senzație de arsură la stomac, gaze intestinale, constipație și diaree.
Stresul și efectele sale nocive asupra digestiei
Relația dintre stres și digestie este complexă și bidirecțională: stresul poate declanșa și agrava durerea gastrointestinală. Funcțiile vitale, precum respirația, sunt reglate prin sistemul nervos autonom. Această rețea complexă de nervi se extinde de la creier la toate organele majore ale corpului și se împarte în sistemul nervos simpatic și sistemul nervos parasimpatic.
Sistemul nervos simpatic declanșează răspunsul „luptă sau fugi”, pe când sistemul nervos parasimpatic calmează corpul după ce pericolul a trecut. Atât sistemul nervos simpatic, cât și parasimpatic interacționează cu o altă componentă mai puțin cunoscută a sistemului nervos autonom – sistemul nervos enteric, care ajută la reglarea digestiei.
Sistemul nervos enteric este uneori denumit „al doilea creier”, deoarece se bazează pe aceleași tipuri de neuroni și neurotransmițători care se găsesc în sistemul nervos central (creier și măduva spinării). După ce au sesizat că alimentele au ajuns în intestin, neuronii care căptușesc tractul digestiv semnalează celulelor musculare să inițieze o serie de contracții intestinale pentru a propulsa alimentele mai departe, descompunându-le în substanțe nutritive și deșeuri. În același timp, sistemul nervos enteric folosește neurotransmițători, precum serotonina, pentru a comunica și interacționa cu sistemul nervos central.
Această „axă intestin – creier” ajută la explicarea motivului pentru care cercetătorii sunt interesați să înțeleagă modul în care stresul psihologic și social pot cauza probleme digestive. Atunci când o persoană este stresată, de exemplu, digestia încetinește, astfel încât organismul să-și poată devia toată energia internă către o amenințare percepută. Ca răspuns la stresul mai puțin sever, cum ar fi vorbirea în public, procesul digestiv poate încetini sau poate fi temporar perturbat, provocând dureri abdominale, de exemplu. De altfel, stresul poate provoca spasme esofagiene și poate mări nivelul acidului gastric, provocând apariția indigestiei și a senzației de greață.
Oboseala și afecțiunile gastrointestinale
Mereu obosit și cu dureri care te împiedică să-ți duci la îndeplinire sarcinile zilnice. Acestea sunt subiecte comune în rândul persoanelor cu o afecțiune numită sindrom de oboseală cronică, cunoscută și sub denumirea de encefalomielită mialgică, caracterizată prin oboseală excesivă care nu poate fi atribuită unei afecțiuni medicale subiacente. Persoanele cu această afecțiune pot avea simptome care variază de la cefalee, lipsa puterii de concentrare și dureri inexplicabile până la tulburări digestive.
De altfel, oamenii de știință spun că persoanele care suferă de sindromul de colon iritabil (IBS) pot avea mai multe riscuri să sufere de oboseală cronică, de exemplu. Acest lucru se datorează faptului că sindromul de colon iritabil (IBS) poate duce la inflamație intestinală și se consideră că inflamația contribuie la oboseală 1.
Ce impact are alimentația dezechilibrată asupra digestiei
Adoptarea unei diete bogată în alimente procesate, cu calorii goale, carbohidrați, zahăr rafinat, sare și grăsimi poate avea repercusiuni asupra sănătății sistemului digestiv. Acest tip de alimentație are un conținut scăzut de nutrienți, fibre și apă.
Fibrele sunt cruciale atunci când vine vorba de sănătatea digestivă. Mențin senzația de sațietate și ajută la digestia alimentelor. Aportul zilnic total recomandat de fibre este de 25 de grame, respectiv 38 de grame pentru femeile și bărbații cu vârsta sub 50 de ani. În cazul femeilor de peste 50 de ani, se recomandă consumul a 21 de grame de grame de fibre pe zi. Bărbații care au peste 50 de ani ar trebui să consume 30 de grame.
O dietă bogată în fibre este rețeta perfectă pentru cei care se confruntă cu probleme digestive. Fibrele se găsesc din abundență în alimente precum fructe, cereale integrale, leguminoase și legume.
Când mâncarea este absorbită la nivel intestinal, aceasta necesită, pe lângă fibre, și apă pentru a fi excretată. Apa este importantă pentru sănătatea digestivă, deoarece ajută la curățarea tractului gastrointestinal, la descompunerea alimentelor, la absorbția rapidă și eficientă a nutrienților din alimente. Dacă nu bei suficientă apă (8 pahare de apă de 250 de ml sunt recomandate zilnic), te poți confrunta cu tot felul de probleme digestive, precum constipația.
Supraalimentarea încetinește procesul digestiv. Înseamnă că mâncarea pe care o consumi va rămâne în stomac o perioadă mai lungă de timp, fiind astfel îngreunată digestia. Asta va duce în continuare la diverse probleme, precum senzația de arsură la stomac.
Pericolul sedentarismului asupra sănătății digestive
Suntem conștienți că exercițiile fizice sunt necesare pentru sănătatea generală a organismului și bunăstarea emoțională, dar joacă, de asemenea, un rol crucial în menținerea unui sistem digestiv sănătos.
Practicarea regulată a unui sport ameliorează stresul și ajută la menținerea unei greutăți sănătoase, doi factori care pot afecta digestia. De asemenea, ajută la ameliorarea neplăcerilor digestive, cum ar fi constipația și balonarea, și permite organismului să absoarbă mai eficient nutrienții din alimente.
Pe lângă stres și o dietă nesănătoasă, un stil de viață sedentar poate duce la o serie largă de tulburări digestive, cum ar fi constipația, balonarea și gazele intestinale.
Activitatea fizică regulată stimulează activitatea intestinală, motiv pentru care este necesar ca zilnic să facem cel puțin 30 de minute de mișcare. Noi cercetări sugerează că exercițiile fizice pot afecta și echilibrul bacteriilor din intestin. Intestinul uman adăpostește multe tipuri de bacterii prietenoase. Această floră intestinală joacă un rol activ în protejarea sistemului nostru imunitar, apărarea naturală a organismului care ne menține sănătoși. De asemenea, inhibă creșterea mai multor bacterii dăunătoare și ajută la digerarea alimentelor și la absorbția nutrienților esențiali. Un studiu, publicat în revista Gut, arată că exercițiile fizice sporesc diversitatea bacteriilor din intestin 2.
De ce apar intoleranțele alimentare
Din cauza unei predispoziții genetice sau a unor factori de mediu, unele persoane nu pot tolera anumite alimente. Reține, totuși, că alergiile alimentare nu sunt aceleași cu intoleranțele alimentare.
Spre deosebire de alergia alimentară, care poate provoca probleme respiratorii, erupții cutanate, o intoleranță alimentară afectează numai sistemul digestiv. De exemplu, o intoleranță la gluten (proteina care se întâlnește în secară, orz și grâu) poate provoca boala celiacă și intoleranță la gluten sau sensibilitatea non-celiacă la gluten. Simptomele intoleranței alimentare variază de la gaze intestinale și balonare până la diaree și senzație de arsură la stomac.
Cum îți poți îmbunătăți sănătatea digestivă
Ca să te asiguri că sistemul tău digestiv funcționează fără probleme:
- Fă mișcare: încearcă să fii activ fizic în fiecare zi, chiar dacă doar faci o plimbare în parc, de exemplu.
- Adoptă o dietă sănătoasă, echilibrată: Include în alimentația zilnică alimente bogate în fibre, precum cereale, legume și fructe proaspete sau uscate.
- Bea multe lichide: hidratează-te suficient, pentru a facilita trecerea resturilor alimentare prin sistemul digestiv și pentru a preveni constipația.
- Gestionează stresul. Poți practica exerciții de respirație, yoga sau poți medita.
- Mănâncă în tihnă: mestecă încet alimentele, acordă atenție texturii, temperaturii și gustului alimentelor pe care le consumi și nu te uita în ecranul televizorului sau al telefonului mobil atunci când iei masa.
- Renunță la fumat, consumă alcool cu moderație.
- Apelează la suplimentele alimentare. Anumiți nutrienți pot ajuta la susținerea tractului digestiv. De exemplu, probioticele sunt bacterii benefice care pot îmbunătăți sănătatea digestivă atunci când sunt luate ca suplimente. Aceste bacterii ajută digestia prin descompunerea fibrelor nedigerabile, care altfel pot provoca gaze și balonare. Studiile au arătat că probioticele pot îmbunătăți anumite simptome, precum balonarea, gazele intestinale și senzația de arsură la stomac în rândul persoanelor cu sindromul de colon iritabil. Probioticele se găsesc în alimentele fermentate, dar sunt disponibile și sub formă de capsule. Un astfel de supliment ar trebui să conțină Lactobacillus rhamnousus GG, una dintre cele mai cercetate bacterii lactice, și zinc. Zincul este un mineral esențial pentru un intestin sănătos, iar deficiența de zinc poate duce la diverse afecțiuni gastrointestinale. Suplimentarea cu zinc s-a dovedit a fi benefică în tratarea diareei și a altor probleme digestive.
Sursa: doc.ro
