Urarea nu vine din partea unui terorist arab, nici măcar din parte unui naţionalist maghiar îmbibat de alcool.
Este cugetarea cu care, potrivit unor surse credibile, i-a întâmpinat primarul Falcă pe reprezentanţii CET, la o întâlnire pentru salvarea societăţii. Mi se pare în ton cu tot ce a făcut în privinţa CET: lipsă de investiţii, lipsă de viziune, lipsă de soluţii (alte oraşe au atras fonduri europene, zeci de milioane de euro, vezi Oradea). În rest, alde Moşneag şi Tipei, foarte competenţi desigur, au fost trimişi să reprezinte interesele municipalităţii la CET. Nefiind tehnocraţi, să nu le cerem competenţe, alta decât slugărnicia. În 2012, Falcă a avansat o serie de soluţii pentru CET, votate şi asumate de Consiliul Local Municipal, pe care în 2015 nu le mai recunoaşte. Opinia publică se face că plouă. Ce altceva decât falimentul poate să iasă de aici?
Vestea bună pentru arădeni este că Gheorghe Falcă nu este racordat la CET. Fiţi pe pace, primarul va lucra pentru voi în cele mai bune condiţii, va sta la cald şi va gândi la rece. Sigur, între timp va încerca să îi ţină cu forţa pe arădeni prizonieri în sistemul atât de bine gestionat (apropo, ştiaţi că administraţia Falcă a pierdut toate procesele cu cei pe care a vrut să îi rebranşeze cu forţa? Ar trebui să ştiţi, pentru că voi aţi plătit cheltuielile de judecată!)
Dar, dacă primarul va ieşi la tablă şi ne va expune situaţia, sub privirile blajine ale jurnaliştilor şi reprezentanţilor partidelor politice, sunt convins că entuziasmul general va încălzi atmosfera iar căldura din sufletele noastre va compensa falimentul CET. Sau nu?
PS: Nu aş vrea să îmi spună cititorii „de dreapta” că falimentul unei societăţi comerciale nu priveşte administraţia locală. Vorbim despre un serviciu public instituit ca monopol. N-are treabă cu economia de piaţă.
Flavius Ghender
