Potrivit unui sondaj, europenii sunt în general deschiși la ideea aderării Ucrainei la Uniunea Europeană, în ciuda costurilor și riscurilor, dar nu acceptă la fel de ușor o eventuală extindere a blocului comunitar cu Georgia și țările din Balcanii de Vest, scrie stiri.tvr.ro.
Comisia Europeană a recomandat luna trecută să se înceapă discuțiile oficiale de aderare pentru Ucraina și Republica Moldova. Cei 27 de șefi de guvern ai Uniunii urmează să dezbată subiectul la un summit, organizat la Bruxelles săptămâna aceasta. Asta deși premierul Ungariei, Viktor Orbán, a spus în repetate rânduri că se opune deschiderii negocierilor cu Kiev.
Extinderea spațiului comunitar a devenit o prioritate de când Rusia a început războiul împotriva Ucrainei. În noiembrie, comisia a susținut, de asemenea, că trebuie începute discuțiile și cu Bosnia și Herțegovina și a recomandat ca Georgiei să i se acorde statutul de țară candidată.
Ministrul de externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, a declarat luni că ar fi „devastator” pentru Kiev și UE dacă summitul nu ar sprijini începerea discuțiilor de aderare. „Nu îmi pot imagina… nici nu vreau să vorbesc despre consecințe”, a spus Kuleba.
Sondajul a șase state membre ale UE pentru Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR) a găsit un sprijin considerabil pentru candidaturile Ucrainei și, într-o măsură mai mică, ale Moldovei și Muntenegrului, dar și preocupări profunde economice și de securitate. Însă a existat o opoziție larg răspândită față de eventuala aderare a Turciei în special, precum și un răspuns marcant rece la perspectiva ca Albania, Bosnia, Georgia, Kosovo, Macedonia de Nord și Serbia să se alăture Uniunii Europene.
Sondajul a constatat că sprijinul pentru intrarea Ucrainei este cel mai mare în Danemarca (50%) și Polonia (47%), cu opiniile aproximativ împărțite în România (32% pentru, 29% împotriva), Germania (37% pentru, 39% împotriva) și Franța (29% pentru, 35% împotriva). Austria s-a opus în proporție de 52%.
Cu toate acestea, 45% dintre respondenți au fost îngrijorați că aderarea Ucrainei va avea un impact negativ asupra securității UE, față de 25% care au considerat că o va spori, în timp ce 39% au considerat că intrarea Kievului va afecta negativ securitatea țării lor.
Mulți europeni nu au văzut niciun beneficiu economic pentru apartenența ucraineană. În timp ce 43% dintre respondenți din Polonia și 37% din România au văzut un impact pozitiv pentru economia UE, 54% din Danemarca și 46% din Austria au prevăzut un cost.
Au existat și temeri cu privire la impactul extinderii asupra puterii politice a UE în lume. Polonia și Danemarca au fost cele mai optimiste în acest sens, 43% și 35% dintre cetățeni crezând că aderarea Ucrainei va avea un impact pozitiv.
Cu toate acestea, în Austria (42%) și Germania (32%), opinia cea mai răspândită a fost că aderarea Ucrainei ar reduce puterea politică a UE în lume, în timp ce respondenții din Franța și România au fost împărțiți mai egal.
ECFR a identificat o divizare clară între „vechile” și „noile” state membre UE pe principiul mai larg al extinderii. Respondenții din Austria (53%), Germania (50%) și Franța (44%) au fost cei mai predispuși să considere că UE nu ar trebui să admită noi membri.
În schimb, în România o majoritate (51%), iar în Polonia o pluralitate (48%), consideră că UE ar trebui să caute să se extindă. Danemarca a fost oarecum singulară printre „vechile” state membre. Doar 37% s-au opus oricărei extinderi imediate.
Sondajul a constatat o opoziție puternică față de posibilitatea ca Turcia să adere la UE, 51% dintre cei chestionați din cele șase țări s-au opus ideii. Mai puțin de unul din cinci respondenți susținând orice mișcare de avansare a aderării Turciei.
De asemenea, europenii s-au arătat reticenți la ideea ca Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Georgia, Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia să devină state membre, cu mai puțin de 30% sprijin.
Sprijinul pentru aderare a fost cel mai slab pentru Kosovo, 20% spunând că ar trebui să poată adera și 37% spunând că nu ar trebui, Albania (24% pentru, 35% împotriva), Serbia (25% pentru, 35% împotriva) și Georgia ( 25% pentru, 31% contra).
Opiniile au fost mai egal împărțite cu privire la Macedonia de Nord (26% pentru, 27% împotriva) și Bosnia și Herțegovina (28% pentru, 29% împotriva), în timp ce a existat sprijin pentru Moldova (30% pentru, 28% împotriva) și Muntenegru (30 % față de 25%) aderarea la UE.
„Retorica geopolitică de la Bruxelles maschează preocupările profunde ale statelor membre cu privire la potențialele consecințe ale extinderii și scepticismul larg răspândit cu privire la capacitatea UE de a absorbi noi membri”, a spus Piotr Buras, senior de politici ECFR. O cronologie ar oferi spațiu pentru reformele interne ale UE, ar construi reziliența și ar arăta publicului de ce extinderea este esențială, a spus el.
Engjellushe Morina, un alt membru senior al ECFR, a declarat că summitul ar putea fi „cel mai important din istoria recentă a UE”.
