În fiecare an, la data de 21 mai, îi sărbătorim pe Sfinții Împărați Constantin și Elena, mamă și fiu, care prin ale lor decizii au pus capăt celor trei veacuri din istoria religiei creștine scrise cu sângele mucenicilor.
Aflându-se în preajma unei lupte foarte grele pe care o avea de dus cu Maxențiu, Împăratul Constantin, păgân fiind, cere ajutor Dumnezeului creștinilor, Dumnezeu care îi răspunde prin arătarea semnului Sfintei Cruci pe cer, sub care stătea scris ”PRIN ACEST SEMN VEI ÎNVINGE!”.
Era vorba de semnul biruinței și al nemuririi pe care împăratul dă poruncă a fi pus pe steagurile de luptă și pe hainele soldaților. Și au biruit! Marcat de o astfel de binecuvântată întâmplare, Împăratul Constantin dă, în anul 313, Edictul de la Milano prin care creștinismul avea să devină o religie liberă cu posibilitatea de a-și construi biserici, iar Duminica declarată zi de odihnă în tot imperiul. Direct implicat în viața Bisericii, Împăratul Constantin, creștinul Constantin, avea să convoace și primul Sinod Ecumenic de la Niceea, în anul 325, pentru a pune capăt ereziei ariene. Cât despre buna sa mamă, creștina Elena, știm că, impresionată de multul ajutor primit de fiul său de la Sfânta Cruce, a făcut toate demersurile necesare pentru găsirea lemnului Sfintei Cruci pe care fusese răstignit Mântuitorul, iar dacă astăzi ne putem bucura de binecuvântările acestei Sfinte Cruci este pentru că ea, Împărăteasa Elena, a găsit-o.
Prin deciziile luate în momentele de grea încercare ale creștinismului nu putem spune despre acești Sfinți Împărați decât că au fost și sunt adevărați protectori ai credinței creștine, pentru că doar și simpla lor ezitare ar fi putut duce, poate, la multe alte râuri de sânge de creștini vărsate.
La mulți ani tuturor celor care purtați numele Sfinților Constantin și Elena!
