Un concept pe care dr. Ovidiu Bojor l-a consacrat în fitoterapia română modernă este acela de aliment-medicament. Există numeroase legume, seminţe şi fructe cu valoare terapeutică. Astăzi, vom afla efectele benefice ale dovlecelului asupra organismului nostru.
Adus în Europa abia în Evul Mediu, dovlecelul este o prezenţă agreabilă în bucătărie, încă de la începutul verii. Consumată ca atare, în preparate culinare obişnuite sau dietetice, pulpa dovleceilor tineri este uşor diuretică şi laxativă, fiind recomandată în regimul bolnavilor cu afecţiuni intestinale şi renale, la artritici şi reumatici, dar şi, în mod special, ca prim aliment solid după diete lichide. Un laxativ şi mai eficace decât pulpa este sucul de dovlecel. Dovlecelul (pulpa şi sucul) intră în dieta persoanelor cu diabet şi cu afecţiuni cardiace cronice.
Extern, sub formă de cataplasme, pulpa crudă zdrobită dă rezultate bune în înţepături şi arsuri.
Seminţele de dovlecel reprezintă un remediu antihelmintic cert, cu acţiune deosebită asupra teniei şi ascarizilor. Seminţele decojite sunt totodată calmante ale catarurilor (inflamaţia mucoaselor) intestinale şi urinare. Datorită aceleiaşi proprietăţi, de a reduce inflamaţiile mucoaselor unui organ, seminţele de dovlecel se folosesc şi ca pectorale, în laringite, traheite şi bronşite. Cercetările recente atribuie seminţelor de dovlecel o acţiune favorabilă în inflamaţiile prostatei.
Cum se folosesc seminţele de dovlecel
• Ca remediu antihelmintic, seminţele de dovlecel – neprăjite, nesărate, decojite şi zdrobite – se iau dimineaţa în priză unică: 50-60 g de către adulţi, cca 20 g de copiii de vârstă şcolară şi 10 g de cei mai mici, fie ca atare, fie cu miere. După 1-2 ore se administrează un purgativ (ulei de ricin, ulei de parafină de uz intern sau ulei de măsline).
• În prostatite, seminţele decojite se iau ca atare sau sub formă de decoct (o lingură de seminţe la o cană de apă). Se beau două căni pe zi, timp îndelungat.
Sursa: click.ro
