Efectele schimbărilor climatice se resimt deja în zonele de coastă ale lumii, acolo unde orașele încep să fie scufundate de nivelul în creștere al mării. Pe măsură ce ghețarii continuă să se topească din cauza încălzirii globale, cantitatea de apă din râuri, mări și oceane devine tot mai mare și crește într-un ritm alarmant, notează publicația digi24.ro.
În timp ce liderii mondiali și delegați din aproape 200 de țări s-au reunit timp de două săptămâni în orașul scoțian Glasgow pentru a discuta și găsi soluții în cadrul COP26 ca să combată schimbările climatice și dezastrele naturale, inevitabilul a început deja să se întâmple, iar unele dintre cele mai cunoscute orașe din lume ar putea fi sub apă până la sfârșitul acestui deceniu.
În cel mai recent raport al său, ONG-ul internațional Climate Central a creat un fel de hartă pentru a evalua ce părți ale Pământului vor fi sub apă înainte de 2030 din cauza creșterii nivelului mării. Harta a fost creată prin folosirea informațiilor din raportul „Cod roșu pentru umanitate”, pe care grupul interguvernamental de experți al ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale (IPCC) l-a publicat în luna august.
Există doar un singur factor de bază care stă la baza creării acestor indicatori: traiectoria actuală a poluării. Oamenii de știință susțin că, deși se pot schimba lucrurile în următorul deceniu, pe baza lipsei de acțiuni concrete pe care le-am văzut în ultimii 10 ani, există șase orașe care se află în pericol să fie acoperite de apă parțial sau integral în mai puțin de un deceniu.
Amsterdam – Olanda
Amsterdam este o destinație faimoasă din Olanda. Orașul este cunoscut pentru arhitectura sa romantică, podurile colindate adesea de turiști, consumul liber de marijuana și viața de noapte. Din păcate, Amsterdam se încadrează în regiunea cunoscută sub numele de „Țările de Jos”, și se află în pericol de a fi inundat, la fel ca alte orașe din Olanda, precum Rotterdam și Haga.
Chiar dacă de-a lungul anilor, autoritățile olandeze au încercat să combată fenomenul de intensificare a nivelului mării, apărându-se cu succes împotriva inundațiilor, se pare că Amsterdam este vizat direct de o scufundare cel puțin parțială până în 2030.
Basra – Irak
Considerat principalul oraș-port din Irak, Basra este situat de-a lungul fluviului Șatt al-Arab. , care se scurge în Golful Persic. Învecinându-se cu mlaștini adânci, Basra s-ar putea trezi parțial sau complet scufundat înainte de sfârșitul acestui deceniu.
New Orleans – SUA
Schimbările climatice nu fac diferența între țările sau regiunile dezvoltate de pe glob și cele aflate în curs de dezvoltare. Efectele cantităților mari de emisii de gaze cu efect de seră care au încălzit planeta vor afecta toate teritoriile în mod egal. Singura diferență va fi bazată pe cât de bine sunt pregătite țările afectate pentru a face față crizei climatice.
Orașul New Orleans, care este aparține statului Louisiana și este situat în sudul Statelor Unite, are deja un faimos sistem de diguri pentru a-l proteja de inundații. Cu toate acestea, predicțiile oamenilor de știință subliniază faptul că autoritățile trebuie să facă mai mult pentru a le da șansa locuitorilor din New Orleans de a prinde și următorul deceniu, reamintind că în 2005, Uraganul Katrina a reușit să penetreze sistemul de diguri al orașului.
De altfel, New Orleans este cunoscut pentru trecutul său legat de apă. în 1910, cu ajutorul a numeroase pompe mari, compania Albert Baldwin Wood a reușit să usuce terenul orașului, care era înconjurat de mlaștini.
Veneția – Italia
Veneția este unul din cele mai cunoscute orașe din lume. Locul nu este străin de inundații, Veneția fiind cunoscută pentru rețeaua sa de căi navigabile, care atrage ani de an milioane de turiști din toată lumea.
Potrivit oamenilor de știință, orașul se scufundă cu doi milimetri în fiecare an și se confruntă cu efectele directe ale creșterii nivelului apei. Chiar dacă Veneția are și măsuri de protecție, ar putea fi necesari pași mai radicali pentru a preveni scufundarea acesteia.
Luna trecută, în marja reuniunii G20 de la Roma și a summitului climatic de la Glasgow, Academia de Științe din Veneția a transmis o scrisoare către prim-ministrul italian și liderii celor mai dezvoltate 20 de economii ale lumii, prin care cere politicienilor celor mai puternice națiuni ale planetei să salveze oraşul, în contextul crizei climatice. De asemenea, scrisoarea mai prevede că oraşul, care face parte din patrimoniul UNESCO, este într-o situaţie vulnerabilă, riscând să se scufunde mai repede decât era estimat iniţial.
Potrivit documentului, multe din structurile arhitecturale din oraşul italian sunt în pericol de prăbuşire şi este nevoie de un plan clar pentru a le proteja. Locuitorii şi iubitorii oraşului au semnalat de multe ori, în decursul anilor, pericolul pe care îl prezintă, pentru Veneţia grupurile foarte mari de turişti şi navele de croazieră care se apropie de malurile sale, notează publicația italiană ArTribune.
Ho Chi Minh – Vietnam
Orașul Ho Și Min este cel mai mare oraș din Vietnam și este așezat în apropierea Deltei Mekongului. Cunoscut anterior sub numele de Prey Nokor, orașul a fost principalul port al Cambodgiei, înainte de a fi cucerit de vietnamezi în secolul 17. Experții atrag atenția că din cauza nivelului crescut al mării, cel puțin majoritatea zonelor de est ale orașului, care sunt situate în apropierea râului Mekong, de-a lungul zonelor mlăștinoase din Thu Thiem, ar putea fi sub apă înainte de 2030.
Chiar dacă orașul nu se scufundă, poate deveni prea periculos pentru ca oamenii să trăiască din cauza unei varietăți de factori, inclusiv inundațiile și furtunile intensificate.
Kolkata – India
În prezent capitala provinciei federale Bengalul de Vest din India, Kolkata are o nouă provocare în cale dacă dorește să păstreze istoria culturală asociată orașului.
Înainte de 2030, o mare parte din Kolkata s-ar putea confrunta cu inundații imense, care ar putea provoca scufundarea orașului.
Planeta s-a încălzit deja cu 1,2 grade Celsius. La 2,7 grade Celsius vom experimenta fenomene meteo extreme
Lipsa unor măsuri suplimentare privind schimbările climatice este probabil să aibă efecte devastatoare, inclusiv în intensificarea valurilor de căldură, creșterea lipsei de adăpost și reducerea aprovizionării cu alimente.
Conform raportului pe 2021 privind schimbările climatice, realizat de Programul ONU pentru Mediu (UNEP), planeta s-a încălzit deja cu 1,2 grade Celsius.
Cel mai recent set de angajamente ale națiunilor privind lupta împotriva schimbărilor climatice sunt cu mult sub ceea ce este necesar pentru a limita încălzirea la 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, un prag despre care experții climatici spun că este critic și nu trebuie atins.
În evaluarea sa anuală privind emisiile de CO2 în atmosferă, UNEP a calculat diferența dintre emisiile care urmează să fie eliberate de țări și nivelul necesar pentru limitarea creșterii temperaturii la 1,5 grade Celsius.
Conform UNEP, chiar și cele mai actuale și ambițioase planuri climatice la care s-au angajat aproximativ 120 de țări direcționează lumea către calea creșterii temperaturii medii globale cu până la 2,7 grade Celsius.
La o asemenea temperatură, locuitorii din Sydney riscă să fie afectați pe deplin de schimbările climatice. Dacă temperaturile cresc cu 2,7 grade Celsius, precipitațiile vor scădea în orașul Sydney, iar secetele în oraș se vor intensifica. Acest lucru va avea un efect secundar și va duce la o reducere a disponibilității apei pentru agricultura irigată. Drept urmare, va crește prețul la apă, scrie publicația britanică INews.
Dacă temperatura medie globală va ajunge la 2,7 grade Celsius, un al oraș important al lumii, Washington DC, chiar dacă nu se confruntă cu același risc ridicat privind nivelul în creștere mării precum alte orașele care sunt mai aproape de ocean, ar putea să înregistreze inundații în cele mai joase zone uscate din jurul celor două râuri ale orașului, Potomac și Anacostia. Acestea sunt direct influențate de maree și nivelul oceanului.
Este posibil ca Tokyo să fie lovit de evenimente meteorologice extreme mai intense și mai frecvente, cum ar fi furtunile, secetele și inundațiile, dacă încălzirea globală va ajunge la 2,7 grade celsius față de perioada industrială, în timp ce capitala Spaniei, Madrid, va fi foarte afectată de secete și cicloni tropicali.
În Brazilia, o creștere a temperaturii peste medie ar putea duce și la o criză energetică, deoarece cel mai mare procent din electricitatea națională este generată de centrale hidroelectrice. Se preconizează că multe dintre aceste bazine vor experimenta o scădere a debitului.
Ca orice alt oraș, o creștere a temperaturii va avea consecințe grave asupra persoanelor în vârstă și asupra tuturor celor care suferă de boli respiratorii.
Raportul UNEP a mai constatat că angajamentele noi și actualizate privind emisiile vor reduce doar cu 7,5% cantitatea totală a acestora până în 2030, dar este necesară o reducere de 55% a cantității totale de emisii pentru a fi îndeplinit obiectivul de a limita încălzirea globală la sub 1,5 grade Celsius.
„Când a fost redactat Acordul de la Paris, cei care se ocupau de el erau convinși că straturile de gheață din Antarctica vor rămâne stabile, chiar dacă planeta se va încălzi cu mai multe grade. Așteptările lor erau că oceanele se vor înălța cel mult cu aproape un metru până la sfârșitul secolului. Asta se întâmpla în 2015. În același an, NASA a descoperit că această estimare era inexactă, sugerând că un metru era, de fapt, un minimum. În 2017, Administrația Națională a Oceanelor și Atmosferei a susținut că este posibil să ajungem chiar și la 2,4 metri în acest secol”, subliniază jurnalistul climatic David Wallace-Wells în cartea sa „Pământul Nelocuibil”.
