Situaţia celor două CET-uri arădene a devenit disperată, după ce s-a agravat de la lună la lună. Din toamna trecută, când conturile CET-urilor au fost blocate de către furnizori, autorităţile locale nu au făcut investiţii care să înlăture cauza acumulării datoriilor.
„Anul trecut, CET-urile au fost salvate de intervenţia Guvernului, care a alocat o importantă sumă de bani, aproape 8 milioane de lei, pentru continuarea activităţii. De atunci, administraţia locală condusă de Gheorghe Falcă nu a făcut decât să fugă de responsabilitate şi să încerce să dea vina pe alţii pentru situaţia de la CET-uri. În acest timp, datoriile au continuat să se acumuleze, pe lista celor care dau în judecată CET-urile se adaugă şi furnizorul de gaz. Administraţia Falcă nu a făcut niciun pas spre a rezolva cauza acumulării acestor datorii, şi anume pierderile de energie pe reţeaua de transport. Preocuparea principală a administraţiei Falcă a fost de a impune politruci în consiliu de administraţie, pentru a încasa salarii. În acest timp, este iminentă blocarea conturilor celor două CET-uri. Sunt în pericol salariile angajaţilor, care nu au nicio vină pentru lipsa de investiţii şi de soluţii care trebuie să vină de la proprietar, adică de la administraţia Falcă. Mai grav, instituirea sechestrului pe utilaje va avea consecinţe şi mai grave: incompetenţa administraţiei Falcă îi poate lăsa pe arădeni fără căldură şi apă caldă. Speranţele celor de la CET se îndreaptă din nou spre Guvern, pentru primirea unui nou ajutor de stat. Sperăm că acest sprijin va veni, dar arădenii trebuie să ştie că va fi din nou o soluţie pe termen scurt, care nu va rezolva problemele de fond ale CET-urilor. Aceste probleme trebuie rezolvate la nivelul administraţiei locale, prin gândirea unei strategii energetice şi atragerea unor investiţii. Reamintim arădenilor că la Oradea, primăria a atras aproape 80 de milioane de euro, fonduri europene, pentru retehnologizarea CET şi pentru eficientizarea transportului de energie tehnică. În acest timp, administraţia vizionară din Arad a fost preocupată de fântâni arteziene pe Mureş, construcţia unei parcări în locul Parcului Eminescu şi de o piramidă de sticlă în centrul Aradului. După ce plătesc unul dintre cele mai mari preţuri pentru căldură şi apă caldă, clumea, arădenii se pot trezi fără încălzire la iarnă!”, a spus consilierul municipal Marin Lupaş.
Dacă la Arad nu se poate, în alte oraşe din România problema CET-urilor a fost rezolvată cu ajutorul fondurilor europene. Şapte oraşe şi-au împărţit banii europeni pentru modernizarea sistemelor de termoficare: Oradea, Iaşi, Timişoara, Bacău, Râmnicu Vâlcea, Focşani şi Botoşani. Oradea a atras cea mai mare sumă, 77,7 milioane euro, în timp ce Iaşiul a primit 61,2 milioane, Bacăul 63,2, Timişoara 58,3, Râmnicu Vîlcea 59,3, Focşani 35,4, iar Botoşani 36,5 milioane. Din toate cele şapte oraşe, Oradea are cei mai mulţi consumatori racordaţi la sistemul centralizat de încălzire: peste 65.000 apartamente.
Râmnicu Vâlcea, Timişoara şi Iaşi au ales să-şi retehnologizeze actualele centrale, iar Bacău, Focşani, Botoşani şi Oradea să-şi facă CET-uri noi. O analiză a proiectelor arată că decizia muncipalităţilor a ţinut cont în principal de două criterii: numărul şi vechimea cazanelor funcţionale în centralele existente. Altfel spus, oraşele cu CET-uri ceva mai noi sau modernizate cât de cât de-a lungul anilor au optat pentru retehnologizare. Celelalte au trebuit să o ia de la zero, cu centrale noi.
