România, printre ţările cu cel mai ridicat procentaj al gospodăriilor cu probleme la plata utilităţilor

Totuşi, la nivelul UE, acest procentaj a scăzut semnificativ, de la peste 10% în 2013, scrie Agerpres. În rândul gospodăriilor din Uniunea Europeană, în special cele care au copii în întreţinere se confruntă cu dificultăţi la achitarea la timp a facturilor. În UE, sub 14% dintre gospodăriile formate dintr-un adult singur cu copii în întreţinere s-au confruntat cu astfel de dificultăţi în 2018, comparativ cu mai puţin de 3% dintre gospodăriile alcătuite din doi adulţi (cu cel puţin unul în vârstă de 65 de ani sau peste). În rândul gospodăriilor cu doi sau trei copii în întreţinere, acest procent este de aproximativ 11%.

În 2018, mai mult de o treime dintre gospodăriile din Grecia (35,6%) s-au confruntat în ultimele 12 luni cu probleme privind plata utilităţilor la timp. Alte ţări care se confruntă cu astfel de probleme sunt Bulgaria (30,1%), Croaţia (17,5%) şi România (14,4%).

În contrast, cele mai puţine gospodării care au probleme cu plata utilităţilor sunt în Olanda, Cehia, Suedia şi Austria (toate cu aproximativ 2%).

Dintre plăţile pentru care s-au înregistrat restanţe în cursul anului 2018, cele mai frecvente cazuri au fost la energia electrică (55,3% din gospodăriile cu restanţe), întreţinerea locuinţei (50,1%) şi abonamentul telefonic (41,7%). Ponderi reduse s-au înregistrat la restanţele pentru rate la împrumuturi (8,2%), explicabil prin specificul acestor tipuri de plăţi care sancţionează mai sever nerespectarea termenelor de plată, precum şi prin frecvenţa redusă a gospodăriilor care au de restituit împrumuturi, arată datele Institutului Națonal de Statistică.

După statutul ocupaţional al capului gospodăriei se observă că gospodăriile de şomeri se regăsesc în situaţia cea mai dificilă, ponderea celor care nu şi-au putut plăti la timp sumele datorate fiind de 59,5%, proporţie mai mare faţǎ de celelalte categorii de gospodǎrii. Fenomenul restanţelor este de asemenea mai răspândit în cazul gospodăriilor cu copii şi mai ales al celor cu doi adulţi ṣi 3 sau mai mulţi copii în întreţinere (40,2%) sau respectiv în cazul gospodăriilor cu un părinte singur cu cel puţin un copil (30,9%).

Aproape două din cinci gospodării (37,6%) afirmă că suportă cu dificultate sau cu mare dificultate cheltuielile curente ale vieţii, iar dacă se iau în considerare şi cele care declară o oarecare dificultate în acoperirea cheltuielilor de zi cu zi se ajunge la 80,0% din totalul gospodăriilor. Pentru una din 5 gospodării cheltuielile curente nu pun probleme deosebite, acestea fiind depăşite destul de uşor, uşor sau chiar foarte uşor.

Printre tipurile de gospodării care fac faţă cu dificultate sau cu mare dificultate cheltuielilor curente se numără cele conduse de femei (47,4%) sau de persoane cu vârsta de 65 ani şi peste (44,7%), precum şi gospodăriile formate din doi adulṭi cu trei sau mai mulṭi copii în întreṭinere (57,1%). De asemenea, se regăsesc în acestă situaţie 59,9% dintre gospodăriile al căror cap are statutul ocupaţional de şomer, 52,6 % dintre cele conduse de un agricultor şi 61,7% din cele conduse de alt statut.

Estimarea de către gospodării a nivelului minim al veniturilor care le-ar permite acoperirea cheltuielilor curente se află în directă legătură cu gradul în care fac faţă cheltuielilor impuse de viaţa de zi cu zi. Din acest punct de vedere se observă existenţa unor diferenţieri clare, generate de caracteristicile gospodăriilor.

Astfel, mai mult de un sfert din gospodării consideră că pot efectua cheltuielile curente cu un venit bănesc net lunar minim cuprins între 1001 lei şi 2000 lei, dar trei din cinci gospodării au nevoie de cel puţin 2000 lei pentru acoperirea cheltuielilor lunare. Mai mult de o treime din gospodării consideră că venitul necesar acoperirii cheltuielilor curente ar trebui să fie chiar mai mare de 3000 lei lunar. În general, tendinţa este de creştere a ponderii gospodăriilor care consideră că au nevoie de un venit tot mai mare pentru a face faţă cheltuielilor.