România a realizat cea mai mare reducere a gazelor cu efect de seră din regiune comparativ cu anul 1990, de la 257 m tone echivalent CO2 la 113 m tone echivalent CO2 în 2022. Raportat la populație, emisiile gazelor cu efect de seră au scăzut de la 11,1 tone per capita, la 5,9 tone per capita, potrivit unei analize Alpha Bank transmisă joi HotNews.ro.
Majoritatea acestor emisii au constat în emisii de oxizi de carbon (66%) și metan (23%). România se evidențiază între țările din regiune prin ponderea dublă în emisiile de gaze cu efect de seră a metanului, gaz ce nu rămâne la fel de mult timp în atmosferă precum CO2, însă pentru că absoarbe mult mai multă energie solară are un efect de seră mult mai ridicat.
Cele mai poluante activități au rămas activitățile cu ardere de combustibili, care generau 3,9 tone per capita de gaze cu efect de seră în 2022. Restul emisiilor de gaze cu efect de seră s-a datorat proceselor industriale (0,7 tone per capita) și agriculturii (1 tonă per capita). În România, agricultura poluează mai mult decât procesele industriale, la fel ca în Polonia, Bulgaria și Grecia, însă diferența atât de mare de poluare între cele două sectoare este doar în Polonia.
Majoritatea poluării rezultate în urma arderilor de combustibili este generată de sectorul transporturi și sectorul energie. Față de anul 1990 poluarea în sectorul energie a scăzut (de la 3,1 tone per capita la 0,9 tone per capita), dar în sectorul transporturi a crescut (de la 0,5 tone per capita la 1,1 tone per capita).
Celelalte două surse de poluare prin arderea combustibilului sunt industria-construcțiile și clădirile. Comparativ cu anul 1990 poluarea în industrie-construcții a scăzut (de la 2,3 tone per capita la 0,7 tone per capita), iar poluarea clădirilor a crescut (de la 0,5 tone per capita la 0,6 tone per capita). Trendul poluării pe sectoare s-a încadrat în trendul regiunii, cu excepția clădirilor a căror poluare a scăzut în toate țările din regiune. Cu toate că, înjumătățirea poluării determinată de pierderile de combustibil (emisii fugitive) este remarcabilă (de la 1,5 tone per capita la 0,6 tone per capita) ea rămâne la fel ca și în Polonia, peste nivelul atins de țările din regiune (0,1 tone per capita în Italia, 0,2 tone per capita în Ungaria și 0,3 tone per capita în Grecia, Bulgaria și Cehia).
