Painea alba si coapta este doar o umbra a painii adevarate” spunea un parinte ucenicilor sai inainte de a le vorbi despre painea necoapta si foloasele ei. Intr-un context in care ne simtim din ce in ce mai vulnerabili si mai nehraniti si ne contrariaza sa aflam din ce e facuta painea cea de toate zilele, intoarcerea la simplitate ar putea insemna intoarcerea la sanatate.
Painea necoapta este un aliment simplu si sanatos, care se prepara din faina integrala sau din uruiala (macinata cu rasnita manuala si fara a se cerne).
Painea naturala, necoapta este “paine adevarata”Ingrediente:
1 kg de faina integrala (de grau sau secara, de orz, porumb, de tarate sau de ovaz)
apa
Preparare:
Se toarna treptat apa peste faina pana se obtine un aluat tare si se lasa la dospit circa 7-8 ore, dupa care poate fi consumata ca atare. Pentru a o face mai sfaramicioasa, se adauga si putin malai de porumb si putin orez. Poate fi consumata si sub forma de pesmet, in supe si ciorbe. Nu se coace. Pentru gust, aluatul poate fi amestecat cu fructe, cu seminte sau condimente.
Painea necoapta, o descoperire pustniceasca
Despre calugari se stie ca traiesc cu foarte putin. Mai ales pustnicii, acei calugari care se retrag de la manastire in locuri mai putin sau chiar deloc umblate de restul oamenilor, sunt mai preocupati de rugaciune si de suflet decat de orice altceva. Adaptarea la viata pustniceasca presupune o hrana simpla, usor de preparat, satioasa si sanatoasa. Painea necoapta a fost un raspuns bun la aceste conditii. De la pustnicii din vechime, primii care au facut aceasta paine, ea poarta numele de “paine pustniceasca”.
Despre cum se prepara painea pustniceasca si foloasele ei a scris parintele Gheorghe Ghelasie de la Manastirea Frasinei. “El vorbea despre importanta acestei paini in viata isihasta, dar credinciosii care au adoptat acest mod de alimentatie s-au tamaduit de boli carora medicii nu le mai dadusera nicio sansa de vindecare” (Mariana Borloveanu, “Leacuri manastiresti”). Parintele Ghelasie a preluat traditia de la duhovnicul sau, cuviosul Arsenie Praja din Apuseni, iar acest calugar, de la pustnicul Neofit din Carpati.
Hrana naturala, nepreparata termic, in stare cruda
“Cei bolnavi, daca mai vreti sanatate, luati aminte. Cerealele sunt baza hranei. Siliti-va sa recastigati hrana din cereale si veti redescoperi ce inseamna adevarata mancare. Incepeti cu grau macinat casnic integral, fara cernere si fara falsificari de preparatie. Folositi apoi toate cerealele: ovaz, secara, porumb, orz, hrisca, mei, orez”, indeamna parintele Ghelasie in cartea sa, „Taina hranei. Radacinile medicinii isihaste”.
Painea pustniceasca face parte dintr-o alimentatie naturala, care se baza pe verdeturi si fructe de padure in cazul pustnicilor. Pita poate fi consumata alaturi de urzici, telina, patrunjel, pastarnac, conopida, gulii, sfecla rosie, salata verde, morcovi, dovlecei, seminte, alune, castane. In terminologia moderna, hrana cruda, nepreparata termic, este cunoscuta sub numele de hrana vie sau raw vegan.
In ciuda diversilor termeni, explicatia de baza este aceeasi: prin prajire, coacere sau fierbere, mineralele si vitaminele din hrana noastra se distrug, iar lipsa lor din alimentatie ne afecteaza sanatatea. De aceea nutritionistii recomanda consumul alimentelor intr-o stare cat mai naturala, fara preparare termica. “Cerealele fierte sunt acide-vatamatoare, pe cand cele crude sunt neutre-alcaline constructive”, spune parintele Ghelasie.
Painea pustniceasca se mai numeste si paine harica, datorita foloaselor pe care le are asupra organismului. Dar pe langa faptul ca este satioasa, intr-un regim cu hrana vie, ajuta la detoxifierea completa a organismului. Totusi se recomanda ca schimbarea de alimentatie sa se faca treptat. Cei care sufera de diverse forme de cancer sau de alte afectiuni cronice trebuie sa renunte la orice preparate din carne, la bauturile carbogazoase, la alcool, la grasimi, lactate si dulciuri. Ce mai pot consuma in perioada acestui regim sunt muraturile de casa (fara conservanti), ardeiul iute si se recomanda un consum de minim 3 litri de apa de izvor pe zi. Tratamentul dureaza 2 luni.
Legatura stransa dintre hrana trupeasca si viata mistica
Painea harica nu inlocuieste Sfintele Taine, nici anafura si, ca orice alta activitate a unui crestin, prepararea ei trebuie insotita de rugaciune. Calugarii din vechime rosteau rugaciunea inimii (“Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine, pacatosul”) pe toata durata dospirii, iar painea pustniceasca se consuma numai in post si rugaciune.
Medicina isihasta are o orientare crestina, punand accent pe comunicarea dintre om si Dumnezeu. Hrana este numai o prima conditie a sanatatii, la care se adauga rugaciunea, ritualul religios, faptele bune si virtutile. Omul trebuie sa incerce sa fie o sursa de zambet, liniste, bucurie si dragoste pentru aproapele sau, si altfel se poate vindeca si trupeste, si sufleteste.
Sursa: revistatango.ro
