Rata anuală a inflaţiei a coborât la 2,7% în luna aprilie a acestui an, de la 3% în luna martie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,72%, serviciile cu 3,06%, iar mărfurile nealimentare cu 0,53%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Preţurile de consum în luna aprilie 2020, comparativ cu martie, au urcat cu 0,26%, iar faţă de decembrie 2019 avansul a fost de 1,42%.
„Preţurile de consum în luna aprilie 2020 comparativ cu luna aprilie 2019 au crescut cu 2,7%. Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 2,3%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2019 – aprilie 2020) faţă de precedentele 12 luni (mai 2018 – aprilie 2019), calculată pe baza IPC, este 3,6%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 3,6%”, se menţionează în comunicatul INS.
Prognoza de inflaţie a Băncii Naţionale a României pentru acest an este de 3%.
Instituţia precizează că izbucnirea epidemiei de coronavirus şi adoptarea de restricţii guvernamentale pentru a limita răspândirea virusului au avut consecinţe atât asupra colectării datelor, cât şi asupra calculului indicelui preţurilor de consum (IPC).
„În această situaţie extraordinară au fost stabilite recomandări internaţionale privind metodele adecvate. Eurostat (Biroul de Statistică al Uniunii Europene), în colaborare cu institutele naţionale de statistică (INS) ale Uniunii Europene, a elaborat şi dat publicităţii un ghid orientativ, care conţine principiile generale avute în vedere pentru calculul IPC şi IAPC şi o descriere a metodelor de imputare pe care institutele naţionale de statistică ar putea să le utilizeze, în contextul crizei COVID-19”, spun reprezentanţii de la Statistică.
INS România menţionează că a respectat principiile menţionate în ghidul Eurostat, şi anume: ponderile anuale utilizate la calculul IPC (IAPC) au rămas constante în luna aprilie 2020; au fost calculaţi subindicii IPC pentru întreaga structură a nomenclatorului de produse şi servicii folosită în cazul IPC national şi IAPC; acolo unde a fost posibil, preţurile lipsă au fost înlocuite cu datele observate prin utilizarea altor surse de date (on-line, telefon, Monitorul Preţurilor etc.); acolo unde nu a fost posibiliă identificarea şi utilizarea unei surse de date alternative, produsele şi serviciile în cauză au fost tratate ca produse si servicii lipsă, iar preţurile acestora au fost imputate folosind metodele de imputare descrise de ghidul Eurostat.
„În practică, imputarea preţurilor se realizează prin înmulţirea preţurilor colectate anterior cu o modificare a preţurilor considerată adecvată. Alegerea metodei de imputare pentru preţurile lipsă ţine cont de diferite aspecte, cum ar fi: incidenţa preţurilor lipsă asupra nivelului de agregare din care fac parte, poziţia lor în structura de clasificare, volatilitatea preţurilor produselor şi sezonalitatea produselor”, se arată în comunicat.
Opţiunile recomandate cu privire la metodele de imputare posibile de a fi utilizate şi aplicate de INS România, sunt următoarele: imputarea folosind modificarea lunară a preţurilor observate în alte centre de colectare; această abordare este utilizată pentru imputarea modificărilor de preţ la nivel de sortiment, în cazul în care sortimentul respectiv este disponibil în piaţă şi pentru acesta a fost posibilă colectarea preţurilor într-un număr reprezentativ de centre de colectare; imputarea folosind modificarea lunară a preţurilor produselor similare sau a celui mai apropiat nivel de agregare („cea mai apropiată estimare agregată”); această abordare este utilizată pentru imputarea modificărilor de preţ ale produselor sezoniere atunci când acestea sunt în afara sezonului;
Ale opţiuni menţionate de INS sunt următoarele: preluarea ultimului preţ observat; această abordare este indicată în cazul în care un produs nu este disponibil temporar şi pentru produsele care înregistrează o frecvenţă redusă a modificării lunare a preţurilor (bilete de cinema, coafură, şcoli de şoferi, teatru etc.); preluarea evoluţiei lunare a preţurilor înregistrată în anul precedent; aceasta este o opţiune care poate fi aleasă atunci când produsul pentru care se face imputarea are un comportament sezonier şi se doreşte adaptarea la tiparul sezonier aferent produsului în cauză.
De asemenea, INS precizează că, în luna aprilie 2020, ca urmare a restricţiilor impuse prin ordonanţele militare , categoriile de produse şi servicii incluse în calculul IPC cele mai afectate de suspendarea temporară a activităţii de comercializare şi imposibilitatea colectării preţurilor sunt produsele de îmbrăcăminte şi încălţăminte; preţurile lipsă sunt estimate utilizând modificarea lunară înregistrată în centrele de colectare în care s-a efectuat colectarea preţurilor; produsele de uz casnic si mobilier; preţurile lipsă sunt estimate utilizând modificarea lunară înregistrată în centrele de colectare în care s-a efectuat colectarea preţurilor; lucrările stomatologice, analizele medicale şi consultaţiile, serviciile culturale si de divertisment (cinema, teatre, muzee), cheltuielile cu învăţământul, serviciile de întreţinere (frizerie, cosmetică şi igienă), instruirea şcolară auto, restaurantele, cafenelele şi cantinele si plata cazării în unităţi hoteliere, având în vedere stabilitatea preţurilor observată în perioadele precedente; preţurile lipsă sunt estimate prin preluarea ultimului preţ observat.
Totodată, este menţionat transportul de pasageri pe cale aeriană, care a fost afectat de măsurile adoptate şi de limitările circulaţiei de persoane; preţurile lipsă sunt imputate aplicând evoluţia lunară a preţurilor observate în urmă cu un an.
Sursa: agerpres.ro
