Preşedintele interimar al Consiliului Judeţean Arad, Adrian Ţolea, a reuşit performanţa ca în numai şapte luni de zile să distrugă tot ce însemna proiect serios în instituţia pe care o conduce şi, mai mult, să se autoexcludă din viaţa politică arădeană. După ce a pierdut susţinerea colegilor din PNL, nu fiindcă ar fi fost vreun disident, ci din cauza modului dictatorial și haotic în care a înțeles că trebuie să conducă, în calitate de interimar, Consiliul Județean Arad, Adrian Țolea a rămas în afara politicii arădene. PSD, în principal datorită senatorului Mihai Fifor, a refuzat să accepte într-o alianță un yesman al lui Gheorghe Falcă, care își caută un loc călduț, nemaifiind dorit în PNL. Fostul co-președinte al ALDE, Mircea Purcaru, din motive pe care noi le cunoaștem, a negociat pe sub masă o trecere a lui Țolea la formațiunea condusă de Călin Popescu Tăriceanu. Numai că, președintele Ionel Ciupe a aflat la timp și a blocat căpușarea partidului de către pedeliști alungați din PNL.
Rămânând fără coledzi, cum ar spune Caragiale, pentru care Țolea ar putea fi un personaj mai savuros decât Agamiță Dandanache, interimarul de la CJA caută cu disperare o rampă de lansare. Au mai rămas disponibile Partidul România Unită și UDMR, dar și un partid de apartament, care să-i ofere un fotoliu în sufragerie, domnului Țolea.
Aflăm că în ultima vreme, interimarul Țolea sună tot mai des la soneria PRU, sperând să fie la Arad în fruntea Patrulei lui Țepeș, înființată de curând de acest partid. Dacă va fi acceptat printre urmașii lui Țepeș, Țolea va face pereche la „dublu“, Primărie – CJA, cu un fost coleg de partid, Ciprian Luca, acesta fiind susținut de PRU pentru Primăria Arad.
Dacă nici la PRU nu va fi loc, lui Țolea îi rămâne doar varianta UDMR, unde va trebui să negocieze cu Levente Bognar, omologul său pe cultură de la municipiu, pe care-l va putea convinge cu un discurs din celebrul Agamiță Dandanache: „Cu ocazia aledzerii, neicușorule, cu ocazia aledzerii; știi, m-a combătut opoziţia si colo, si dincolo, si dincolo… si rămăsesem eu… care familia mea de la patuzsopt în Cameră.,.. rămăsesem mă-nţeledzi fără coledzi… si asa am venit pentru aledzere“.
