Scandal fără precedent în învățământul arădean, probabil și în cel național, în urma examenului pentru funcțiile de director și director adjunct de la Liceul „Ioan Buteanu” din Gurahonț. Doi candidați la aceste funcții, profesorul Teodor Păiușan și profesorul Ciprian Vesa, au fost respinși pe criterii pur politice și nu exagerăm când spunem acest lucru. Cei doi au obținut note mari la scris, peste 9, dar și la CV, peste 8. Când s-a ajuns la proba de prezentare a ofertei manageriale, unde membrii comisiei, printre care primarul PNL Ana Moțica și un consilier local, puteau să se joace de-a profesorul, au apărut surprizele. Neplăcute, bineînțeles.
Dacă cei doi specialiști de la Inspectoratul Școlar Județean Arad au acordat celor doi candidați note identice la ultima probă de 10, respectiv 8,50, primarul Moțica și consilierul local au considerat, nu știm pe ce criterii, că cei doi merită note de 2,3 și 4. Discrepanța între notele specialiștilor și cea a liberalilor din Gurahonț membrii în comisie e atât de mare, încât e evidentă tenta celor doi reprezentanți ai Primăriei, despre care se știe că nu-i au la suflet pe cei doi candidați.
E evident că primarul Ana Moțica i-a „executat“ pe cei doi candidați, probabil pentru că nu sunt susținători ai PNL, fiindcă motive profesionale nu există, după cum arată specialiștii de la ISJ. Cazul de la Gurahonţ este un exemplu elocvent despre implicarea politicului în problemele învăţământului, dar şi despre „corectitudinea“ acestor examene organizate de guvernul tehnocrat, examene care nu ar fi trebuit lăsate la mâna politicienilor, indiferent de culoarea politică, sau a primarilor, ci a specialiştilor, dacă s-ar fi dorit cu adevărat depolitizarea acestor funcţii.
Vă prezentăm mai jos punctele de vedere transmise redacţiei de cei doi candidaţi respinşi pe criterii politice sau în cel mai fericit caz pe criteriul „nu-mi place faţa ta“.
Iată ce spune prof. Păiușan Teodor
Nu am vrut să deschid polemici în presă pentru problema mea personală, dar două motive mă determină să fac acest lucru: primul este determinat de faptul că aceste întâmplări ar putea să se abată şi asupra altora de aceeaşi bună credinţă ca şi mine, al doilea a fost stimulat de „ieşirea” imediată în presă a „venerabilei edile” după nu ştiu care postări pe facebook, postări pe care nu le-am citit, nefolosind această reţea de comunicare, dar fiind atenţionat de numeroşi prieteni că de ce nu ripostez.
Spun aceasta pentru că după 27 de ani de profesor de istorie în care am prezentat elevilor mei ţara noastră ca cel mai frumos loc din lume, iar şcoala ca cea mai nobilă instituţie, să constat că personaje care se împăunează ca „dascăl” pensionar să poată evalua acelaşi răspuns la lecţie pe care colegele sale l-au apreciat cu note de 10 sau 8,50, aceasta să îl aprecieze cu nota 2 (doi). Nu comentez nota celuilalt evaluator, eunucul, pardon ţucul, care nu ştiu ce studii profunde de docimologie a absolvit. Această „evaluatoare”, autointitulată ca „reprezentantă a intereselor comunei”, că ale comunităţii cu nivel intelectual ridicat nu cred că le poate percepe, îşi justifică notarea prin înregistrările audio-video. Dar mă întreb cum pot acestea dovedi o notă care nu are nici o tangenţă cu grila de evaluare (Anexa 4 a Metodologiei de concurs) pe care constat că nu a avut capabilitatea să o citească deşi a semnat-o. Afirm aceasta petru că „în mărinimia dânsei” declară că nu a fost de „rea credinţă” ca să mă depuncteze la evaluarea CV-ului, neştiind de fapt că punctele din CV sunt datorate unor fapte ce îmi aparţin ca şi coordonator de proiecte pe care le-au folosit şi ”pupilele onorabile” pe care le-a notat cu 10 pe linie ca şi participante la aceste proiecte.
Domnia sa deplânge stresul candidaţilor neagreaţi, dar uită că intervenţiile personale au fost de „noaptea minţii”, adică total în afara grilei de evaluare, afirmând idei de plagiat, pe care de altfel dânsa ca profesoară de limbă răsăriteană, că pe cele vestice nu cred că le-a cunoscut vreodată, idei ce le-a folosit pe tot parcursul mandatului mangerial la liceu din documentele create de echipa precedentă pe care a preluat-o pe jumătate, făcând din directorul adjunct creierul intelectual al actelor sale manageriale.
În virtutea experienţei „îndelungate” a uitat că Proiectul de Dezvoltare Instituţională (denumire pe care dânsa o siluieşte) a fost după cum declară „pe propria răspundere”, elaborat începând cu 2003 până 2007. Deci 2003 este anul altei echipe manageriale pe care cu onoare eu am condus-o. Cu „bună intenţie” mai declară acestă atotfăcătoare că „liceul din Gurahonţ arată aşa, inclusiv datorită mie”. De acord cu termenul inclusiv când ne referim la cele două programe guvernamentale care au finanţat geamurile şi uşile termopan, dar cine oare va căuta de unde există termopane şi la apartamente personale, sau reabilitarea încălzirii centrale, din nou dar unde sunt cele 150 de calorifere din fontă pe care distinsa edilă actuală le-a uitat pe „undeva” şi le caută acum în inventarul şcolii.
Da, sunt de acord că „Planul de Acţiune al Şcolii” este un instrument de lucru care trebuie să evolueze în funcţie de „contextul POLITICO-social şi economic”, dar atunci de ce uităm că evoluţia documentului nu înseamnă plagiat ci doar o dezvoltare pe care în mărinimia dânsei a notat-o cu 2 după ce în anul precedent l-a semnat ca şi membră a echipei de elaborare.
Iată ce spune prof. Vesa Ciprian
Am ales să particip la concursul pentru ocuparea postului de director/director adjunct la Liceul ,,Ioan Buteanu” Gurahonț în baza experienței didactice, a cunoștințelor și a competențelor dobândite prin studiile efectuate, cursurile de perfecționare în domeniul managementului educațional și a experienței acumulate ca director și director adjunct (patru ani îndeplinind funcția de director la o școală gimnazială din județ, iar în perioada 2014-2016, director adjunct la Liceul ,,Ioan Buteanu”Gurahonț). Ceea ce s-a întâmplat în cadrul ultimei probe a concursului, cea de prezentare a scrisorii de intenție și a ofertei manageriale, din data de 21.10.2016, depășește limitele corectitudinii, caracterului și ale bunului simț pentru anumite persoane, membre în comisia de concurs. Vorbim la nivel național că intenționăm să depolitizăm sistemul de învățământ, că dorim să punem manageri de școli competenți, dar se pare că în unele locuri această țintă strategică este greu de atins. Dacă la proba scrisă, unde a fost un subiect național, am obținut nota 9,00 și la proba de evaluare a C.V.-ului, unde am obținut nota 8,00, fiind evaluat de aceeași membri ai comisiei, la ultima probă s-a simțit influența politică. Susțin aceasta în condițiile în care cei doi membri din comisie, reprezentanți ai cadrelor didactice și coordonatorul, inspector școlar, care știu clar cu ce se ,,mănâncă” managementul școlar, făcând parte din Corpul Național al Experților în Management Educațional, mi-au acordat două note de 10, respectiv 8,50, pe când primarul comunei Gurahonț și reprezentantul Consiliului Local Gurahonț, ,,experți” în domeniul managementului școlar, mi-au acordat nota 3, respectiv nota 4. Doamna primar afirmă printre altele că dumneaei nu a fost de rea credință și că dacă era așa, depuncta la proba cu C.V.-ul. Dumneaei ar trebui să recunoască și s-o spună public că la proba scrisă nu putea să acorde decât aceeași notă ca și ceilalți din comisie, deoarece examenul a fost grilă, iar la proba de C.V. nu putea depuncta decât în lipsa documentelor sau în neîncadrarea acestora în condițiile impuse de grila de evaluare. Toate aceste documente ale mele au fost ințial postate pe platforma MENCȘ și care s-au prezentat și au fost analizate în cadrul comisiei, toți acordându-mi același punctaj. Eu am avut toate documentele conform grilei de punctaj, la unele capitole chiar suplimentare. Notele acordate de cei doi reprezentanți ai Primăriei la ultima proba nu mi-au fost justificate, notarea s-a făcut în absența mea, deși metodologia de concurs prevedea să se facă în prezența candidatului. O astfel de atitudine grosolană venită din partea unor persoane care la bază mai sunt și cadre didactice (mă refer la reprezentanții Primăriei) și care trebuie să ofere un exemplu de conduită, cred că nu trebuie tolerată, în condițiile în care în sala de examinare a asistat și un elev, ca observator din partea Consiliului Elevilor. Este evidentă atitudinea și stilul de notare al celor doi reprezentanți ai Primăriei, deoarece la primele probe dumnealor nu și-au putut ,,juca” rolul cum ar fi vrut și unde eu eram cu un punctaj mai mare decât al contracandidatelor preferate de dumnealor. În plus, schimbarea mea din funcția de director adjunct, începând cu 01.09.2016, la solicitarea aceleiași distinse doamne primar pe motivul unui management defectuos, în condițiile în care consiliul de administrație al IȘJ Arad mi-a acordat pentru activitatea managerială desfășurată calificativul maxim, Foarte Bine. Și acest fapt spune multe despre acordarea acelor note de 3, respectiv 4. Și atunci ar trebui să ne întrebăm cu toții: În aceste condiții, oare mai putem vorbi despre adevăr, bun simț, dreptate elevilor, tinerilor? Cum mai putem pretinde respect, când oferim viitoarelor generații exemple care reclamă lipsa bunului simț, a caracterului și a corectitudinii?
