Guvernele europene sunt deficitare la protejarea cetățenilor față de poluarea aerului, conform unui raport al Agenției Europene de Mediu (AEM). Peste 400.000 de oameni au murit din cauza aerului contaminat. Poluanții din agricultură, încălzire casnică și mașini sunt surse ale problemei, printre altele, în ciuda legislației UE, a promisiunilor guvernamentale și a anilor de campanii anti-poluare. Raportul din 2018 arată că România, Grecia și Luxemburg nu au depus planuri naționale pentru combaterea poluării.
Raportul „Calitatea aerului în Europa” arată că valoarea limită a Uniunii Europene pentru particulele fine de materie (PM2.5) a fost depășită, în 2018, de șase state membre: Bulgaria, Croația, Cehia, Italia, Polonia și România, potrivit Comisiei Europene.
Doar patru țări din Europa — Estonia, Finlanda, Islanda și Irlanda — au înregistrat concentrații mai mici ale particulelor fine de materie în raport cu valorile recomandate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), care sunt mai stricte.
Agenția europeană estimează că expunerea la particule fine de materie a cauzat aproape 417.000 de decese premature în 41 de țări din Europa în 2018. În jur de 379.000 din aceste decese au fost înregistrate în cele 28 de state membre ale UE, numărul de decese premature cauzate de dioxidul de azot (NO2) și de ozonul troposferic (O3) fiind de 54.000, respectiv 19.000. (Cele trei cifre reprezintă estimări distincte și nu trebuie însumate, pentru a evita dubla contabilizare).
“Raportul constată că se menține decalajul dintre limitele legale ale UE în ceea ce privește calitatea aeruluiși recomandările OMS, o problemă pe care Comisia Europeană intenționează să o rezolve prin revizuirea standardelor UE în cadrul planului de acțiune privind reducerea la zero a poluării”, potrivit unui comunicat de presă.
Conform raportului AEM, politicile europene, naționale și locale, precum și reducerile emisiilor din sectoarele principale de activitate au îmbunătățit calitatea aerului în Europa. Începând din anul 2000, emisiile principalilor poluanți atmosferici, în special al oxizilor de azot (NOx) proveniți din transport, au scăzut semnificativ, deși activitatea în acest sector este tot mai intensă și emisiile de gaze cu efect de seră asociate acestui sector au crescut, conform comunicării. Și emisiile poluante provenite din aprovizionarea cu energie au scăzut semnificativ, dar progresele înregistrate în reducerea emisiilor provenite de la clădiri și din agricultură sunt lente.
Emisiile poluanților de la vehicule au scăzut, deși nu la cât ar fi trebuit, iar emisiile centralelor electrice au coborât pe măsură ce Europa face tranziția dinspre consumul de cărbune. Însă tăierea emisiilor de la încălzirea casnică, inclusiv arderea lemnului și de la agricultură – inclusiv amoniac de la îngrășământ, combinându-se cu alți poluanți din aer și formând particule fine de materie – s-a dovedit a fi o provocare mai mare, potrivit The Guardian.
În 2018, datorită calității mai bune a aerului, decesele premature cauzate de poluarea cu particule fine de materie au fost cu aproximativ 60.000 mai puține decât în 2009. În ceea ce privește dioxidul de azot, scăderea este chiar mai mare, deoarece numărul de decese premature a scăzut cu 54% în ultimii zece ani.
“Aceste progrese sunt determinate de un factor esențial: punerea în aplicare permanentă a politicilor în domeniul mediului și al climei în întreaga Europă.
În același timp, raportul indică faptul că expunerea prelungită la poluanți atmosferici cauzează boli cardiovasculare și respiratorii, ambele fiind considerate factori de risc de deces în cazul pacienților cu COVID-19. Legătura de cauzalitate dintre poluarea aerului și gravitatea infecțiilor cu COVID-19 nu este însă clară, fiind necesare cercetări epidemiologice suplimentare.
Efectele expunerii la poluarea atmosferică asupra sănătății sunt diverse, de la inflamarea plămânilor până la decese premature. Organizația Mondială a Sănătății evaluează dovezile științifice din ce în ce mai numeroase care corelează poluarea atmosferică cu diferite consecințe asupra sănătății, cu scopul de a propune noi recomandări”, mai transmite executivul european.
Noua analiză a AEM se bazează pe cele mai recente date oficiale privind calitatea aerului obținute de la peste 4.000 de stații de monitorizare din întreaga Europă, în 2018.
Toate statele membre UE ar fi trebuit să depună un plan național pentru reducerea poluării în limitele acceptabile, în 2018. Însă, planul Italiei încă este în faza de proiect iar Grecia, Luxemburg și România încă nu au trimis niciun plan.
Deșeurile, natura, apa și calitatea aerului sunt domenii în care România are o legislație neconformă cu directivele Uniunii Europene, iar Comisia Europeană este nemulțumită de lipsa de acțiune, așa că a inițiat la sfârșitul lunii octombrie mai multe proceduri de infringement (încălcare a Tratatului UE) a căror ultimă etapă este sesizarea Curții de Justiție a UE și impunerea unor sancțiuni.
AEM nu dispune încă de estimări cu privire la posibilele efecte pozitive ale aerului mai curat din cursul anului 2020 asupra sănătății.
Sursa: digi24.ro
