Există o lungă istorie a cripto-musulmanilor care au scăpat de persecuţia creştinilor, urmând credinţa lor în secret. La un moment dat, oamenii se confruntau cu persecuţia în cazul în care erau suspectaţi că, în secret, sunt catolici, evrei, comunişti, păgâni sau satanişti.
În Occidentul modern, există persoane influente care pot fi acuzate de convertire la Islam. Sunt parte a unei extinse teorii a conspiraţiei în care aceştia sunt înscrişi ca outsideri culturali sau chiar trădători.
3. Dalai Lama
Dorje Shugden, un şarlatan spiritist tibetan, a fost în fruntea unui cult din Tibet încă din secolul al 17-lea. În ultimele câteva decenii, urmaşii lui Shugden s-au răspândit în întreaga lume, bazându-se pe învăţăturile unor călugări controversaţi, precum Kelsang Gyatso.
Aceştia susţin că Dalai Lama nu este de fapt un budist, ci mai degrabă un musulman deghizat, care este un dictator teocratic obsedat de naziştii. Printre alte motive, urmaşii lui Shugden cred că Dalai Lama poate fi musulman, deoarece el nu a recunoscut că este un budist.
Potrivit polemicii lungi a lui Shugden, intitulată ”Dalai Lama cel Fals: cel mai rău Dictator din lume”, băiatul care avea să devină al 14-lea Dalai Lam,a a fost găsit în satul musulman Taktser. Chiar dacă acesta a venit dintr-un mediu nebudist, el a fost considerat suficient de bun. La scurt timp, părinţii lui au fost informaţi că copilul lor fost recunoscut ca fiind reîncarnare celui de-al 13-lea Dalai Lama.
Cu toate acestea, veridicitatea acestor afirmaţii este îndoielnică deoarece autorul a ales să rămână anonim şi citează doar din alte surse anonime şi texte pierdute, pentru a confirma acuzaţiile sale. În forma sa actuală, nimic nu poate fi în mod independent verificat.
Grupurile anti-Dalai Lama sunt legate de o ideologie numită Supremaţia Geluk, prin care se urmăreşte dominaţia sectei Budist-Tibetană Geluk asupra celorlalte patru secte: Sakya, Nyingma, Kagyu şi Jhonang. Această ideologie a provocat conflicte în Tibet timp de secole.
Deşi secta Geluk susţine că Dalai Lama este un dictator, liderul lor interzice membrilor Geluk să citească cărţile care nu sunt scrise de el. Secta Geluk este susţinută tacit de guvernul chinez, iar rândurile lor sunt alcătuite în principal din bărbaţi americani şi europeni. Afirmaţia că Dalai Lama este un musulman secret este o încercare de insultă alimentată din influenţa culturală a islamofobiei la nivel mondial.
2. Prinţesa Diana
Potrivit ”The Diana Chronicles”, scrise de Tina Brown, prinţesa Diana s-ar fi convertit la Islam după ce s-ar fi despărţit de chirurgul pakistanez Hasnat Khan. Brown a scris că apartamentele Dianei din palatul Kensington a fost în curând „parfumate cu mirosul de beţisoare aromate arse”. Relaţia a fost aparent una fericită, până când ar fi intervenit mama lui Khan, care era şocată de ideea că fiului ei se va căsători cu o femeie care nu este musulmancă.
Veridicitatea afirmaţiilor lui Brown este necunoscută. Relaţia următoare a prinţesei Diana cu egipteanul Emad Mohamed al-Fayed (aka Dodi) a exacerbat zvonurile.
Moartea prinţesei din 1997, într-un accident de maşină, a stimulat speculaţiile precum că Diana a fost omorâtă de serviciile secrete britanice pentru a o împiedica să se căsătorească cu al-Fayed, făcând un musulman tatăl vitreg al moştenitorului tronului britanic.
Mohamed al-Fayed, tatăl lui Dodi, a fost un mare susţinător al acestei teorii. El a susţinut că Diana era însărcinată în momentul decesului ei şi că familia regală a fost îngrozită de ideea că prinţul William ar putea avea un frate pe jumătate musulman.
1. Adolf Hitler
Potrivit memoriilor arhitectului Albert Speer, Adolf Hitler credea că poporul german practica religia greşită. El ar fi preferat Islamul, pe care îl considera ca fiind o „religie a oamenilor” cu standarde mai bune de igienă şi o doctrină că „raiul e al luptătorilor”.
Conform afirmaţiilor lui Albert Speer, „există dovezi că al treilea Reich a încercat să recruteze musulmani ca soldaţi arieni. Islamiştii timpurii au împărtăşit cu naziştii opoziţia faţă de democraţia liberală, comunism şi poporul evreu”. Cu toate acestea, există puţine dovezi că Hitler s-ar fi convertit la Islam, deşi ideea a devenit populară în rândul islamiştilor antisemiţi radicali şi islamofobii de dreapta.
Problema credinţei lui Hitler este puternic contestată. Într-o dezbatere din anul 2012, Richard Dawkins şi Cardinalul George Pell au susţinut că Hitler era catolic şi ateu, respectiv. Hitler nu a renunţat lui Romano-Catolicism, dar politicile sale reflectau influenţa Darwinismului.
Sursa: descopera.ro
Facebook Comments
