Procurorii Serviciului Teritorial Timişoara al DIICOT şi poliţiştii specializaţi în combaterea criminalităţii organizate au efectuat, miercuri, 12 percheziţii domiciliare în judeţele Timiş şi Arad, în cadrul unei acţiuni vizând destructurarea unui grup infracţional organizat specializat în săvârşirea infracţiunii de trafic de migranţi.
„În cauză, există suspiciunea rezonabilă că în cursul anului 2017, pe raza judeţului Timiş s-a constituit şi a acţionat în mod coordonat un grup infracţional organizat, având ca scop racolarea, îndrumarea, cazarea şi transportul de migranţi originari din Orientul Mijlociu şi Asia către state din vestul Europei. (…) Reţeaua şi-a dezvoltat cu timpul segmente naţionale în fiecare dintre statele de tranzit de pe ruta tradiţională de migraţie, respectiv Turcia – Bulgaria – Serbia – România – Ungaria – Austria – Germania”, se arată într-un comunicat al DIICOT.
Conform aceleiaşi surse, pe parcursul cercetărilor, a fost constituită o echipă comună de investigaţii a DIICOT şi autorităţilor judiciare din Germania, cu sprijinul Eurojust, datele obţinute evidenţiind că membrii grupării care acţiona în Timiş făceau parte dintr-o vastă reţea de trafic de migranţi constituită la nivel european.
„Din cercetările efectuate a rezultat că migranţii erau introduşi fraudulos în România din Serbia şi transportaţi până în Timişoara, unde erau cazaţi la diferite pensiuni din zonă, până la momentul organizării trecerii frontierei cu Ungaria şi transportării acestora mai departe către destinaţiile finale, în special Germania. S-a constatat, de asemenea, o înaltă specializare a grupului infracţional, atât prin prisma modului de desfăşurare a activităţii infracţionale, cât şi a măsurilor luate pentru a evita depistarea de către organele legii”, se mai menţionează în comunicat.
Anchetatorii au constatat că membrii reţelei foloseau dispozitive tehnice avansate atât pentru comunicare, cât şi pentru deplasarea uşoară în teren şi identificarea locaţiilor unde se află migranţii, iar pentru transport erau utilizate autoturisme înmatriculate în alte ţări, pentru a face deosebit de dificilă verificarea acestora. O foarte mare atenţie era acordată pregătirii fiecărei operaţiuni, începând de la comunicarea locului pe unde au fost introduşi migranţii în ţară, până la preluarea acestora şi transportarea către Timişoara, iar apoi către frontiera de vest.
Din cercetări a mai reieşit că fiecare dintre segmentele naţionale ale reţelei de trafic de migranţi era coordonat de un lider zonal, cetăţean de origine arabă. Legăturile erau asigurate exclusiv de către liderii segmentelor din fiecare ţară, iar contactele se realizau doar prin intermediul aplicaţiilor online, fiind evitate orice contacte telefonice directe.
„Ca modalitate de operare, s-a constatat că liderii din Serbia şi România stabileau în prealabil data şi ora aproximativă când un grup de migranţi urma să fie trecut peste frontieră, pe fâşia verde. Liderul reţelei din România lua atunci legătura cu unul dintre inculpaţii cu rol în coordonarea activităţii de transport, pentru ca aceştia să aibă un transportator pregătit să se deplaseze în zona frontierei cu Serbia, de unde să preia migranţii. Ulterior, după ce grupul de migranţi era trecut ilegal în România, membrii reţelei din Serbia trimiteau locaţia exactă unde se aflau migranţii, identificată prin GPS, datele fiind transmise pe aplicaţiile online”, mai precizează DIICOT.
Pe baza informaţiilor exacte primite, transportatorii grupării se deplasau la locul indicat, de unde îi preluau pe migranţi şi îi transportau la Timişoara, în puncte prestabilite. Migranţii erau instruiţi să-şi închidă telefoanele mobile în timp ce tranzitau frontiera, pentru a evita identificarea ulterioară traseului parcurs, iar în cazul în care erau depistaţi de autorităţi erau învăţaţi să-şi reseteze terminalele mobile.
„Ulterior accederii pe teritoriul naţional, migranţii erau cazaţi la diferite pensiuni din Timişoara, unde nu le erau solicitate documente de identitate. Situaţia nu prezenta niciun risc pentru migranţi, chiar şi în ipoteza în care ar fi fost depistaţi de către autorităţi. Aceasta întrucât migranţii erau în prealabil învăţaţi ce atitudine să adopte în astfel de cazuri: să solicite azil în România, să ceară un interpret de limbă maternă (ştiut fiind faptul că pentru limbile rare, gen urdu, pashtu etc nu se găsesc interpreţi, ceea ce îngreunează cercetările), să facă declaraţii lacunare despre modul în care au ajuns în România”, mai arată anchetatorii.
În aşteptarea soluţionării cererilor de azil, proces care poate dura şi câteva luni, membrii grupării aveau timp să organizeze mai multe tentative de trecere ilegală a frontierei către Ungaria. Pentru aceste servicii, migranţii plăteau sume de până la 5.000 de euro de persoană, veniturile obţinute de membrii grupării în urma activităţii infracţionale fiind considerabile.
DIICOT precizează că la sediul Eurojust a fost constituit un centru de coordonare pentru acţiunea simultană desfăşurată în comun cu autorităţile judiciare din Germania. Suportul de specialitate a fost asigurat de către Direcţia Operaţiuni Speciale, descinderile fiind efectuate cu sprijinul Direcţiei Generale Anticorupţie şi Grupării de Jandarmi Mobilă „Glad Voievod” din Timişoara şi Europol.
Sursa: agerpres.ro
