”Painea alba si coapta este doar o umbra a painii adevarate” spunea un parinte ucenicilor sai inainte de a le vorbi despre painea necoapta si foloasele ei. Intr-un context in care ne simtim din ce in ce mai vulnerabili si mai nehraniti si ne contrariaza sa aflam din ce e facuta painea cea de toate zilele, intoarcerea la simplitate ar putea insemna intoarcerea la sanatate.
Despre calugari se stie ca traiesc cu foarte putin. Mai ales pustnicii, acei calugari care se retrag de la manastire in locuri mai putin sau chiar deloc umblate de restul oamenilor, sunt mai preocupati de rugaciune si de suflet decat de orice altceva. Adaptarea la viata pustniceasca presupune o hrana simpla, usor de preparat, satioasa si sanatoasa. Painea necoapta a fost un raspuns bun la aceste conditii. De la pustnicii din vechime, primii care au facut aceasta paine, ea poarta numele de “paine pustniceasca”.
Despre cum se prepara painea pustniceasca si foloasele ei a scris parintele Gheorghe Ghelasie de la Manastirea Frasinei. “El vorbea despre importanta acestei paini in viata isihasta, dar credinciosii care au adoptat acest mod de alimentatie s-au tamaduit de boli carora medicii nu le mai dadusera nicio sansa de vindecare” (Mariana Borloveanu, “Leacuri manastiresti”). Parintele Ghelasie a preluat traditia de la duhovnicul sau, cuviosul Arsenie Praja din Apuseni, iar acest calugar, de la pustnicul Neofit din Carpati, scrie revistatango.ro
Painea naturala, necoapta este “paine adevarata”
Ingrediente:
1 kg de faina integrala (de grau sau secara, de orz, porumb, de tarate sau de ovaz)
apa
Preparare:
Se toarna treptat apa peste faina pana se obtine un aluat tare si se lasa la dospit circa 7-8 ore, dupa care poate fi consumata ca atare. Pentru a o face mai sfaramicioasa, se adauga si putin malai de porumb si putin orez. Poate fi consumata si sub forma de pesmet, in supe si ciorbe. Nu se coace. Pentru gust, aluatul poate fi amestecat cu fructe, cu seminte sau condimente.
Pofta buna!
