O particulă recent descoperită în sistemul nostru imunitar ar putea fi folosită pentru a trata toate tipurile de cancer, spun oamenii de știință.
O echipă de cercetători de la Universitatea Cardiff a descoperit o metodă de a distruge cancerul de prostată, sân, plămâni și alte tipuri de cancer, în cadrul unor teste de laborator, potrivit BBC NEWS.
Rezultatele, publicate în Nature Immunology, nu au fost testate pe pacienți, însă cercetătorii spun că au „un potențial enorm”.
Experții spun că cercetarea este într-un stadiu incipient, însă se anunță a fi extrem de interesantă.
Ce s-a descoperit
Sistemul imunitar este, de fapt, sistemul natural de apărare al organismului nostru împotriva infecției, dar atacă și celulele canceroase. Oamenii de știință au căutat modalități „neconvenționale” și nedescoperite încă prin care sistemul imunitar atacă în mod natural tumorile.
Au găsit o celulă T în sângele oamenilor, care este o celulă care poate scana organismul pentru a determina dacă există o amenințare care trebuie eliminată.
În plus, această celulă ar putea ataca o gamă largă de cancere.
„Există o șansă de a trata fiecare pacient”, a declarat pentru BBC NEWS cercetătorul Andrew Sewell.
El a adăugat: „Înainte, nimeni nu credea că acest lucru ar putea fi posibil. Crește perspectiva unui tratament unic pentru toate tipurile de cancer, un singur tip de celulă T care ar putea să distrugă tipuri diferite de cancer.”
Cum functionează
Celulele T au „receptori” pe suprafața lor care le permit să „vadă” la un nivel chimic. Echipa de la Cardiff a descoperit o celulă T și receptorul acesteia, care ar putea găsi și ucide în laborator o gamă largă de celule canceroase, inclusiv cele are produc cancerul pulmonar, de piele, la sânge, colon, sân, os, prostată, ovare, rinichi și de col uterin.
Foarte important este că a lăsat neatinse țesuturile sănătoase. Cercetătorii, însă, nu au stabilit exact cum se realizează acest lucru.
Receptorul celulei T interacționează cu o moleculă numită MR1, care se află pe suprafața fiecărei celule din corpul uman. Se crede că MR1 transmite metabolismul distorsionat din interiorul unei celule canceroase către sistemul imunitar.
„Suntem primii care definesc o celulă T care găsește MR1 în celulele canceroase – asta nu s-a mai făcut până acum”, a spus pentru BBC NEWS cercetătorul Garry Dolton.
Importanța descoperirii
Terapiile de cancer cu celule T există deja, iar dezvoltarea imunoterapiei împotriva cancerului este unul din pașii cei mai importanți făcuți în acest domeniu.
Cel mai cunoscut exemplu este CAR-T – un medicament viu produs prin inginerie genetică pe celulele T ale unui pacient, pentru a căuta și distruge cancerul. CAR-T poate avea rezultate uluitoare: pacienții aflați în stadiu terminal pot ajunge în remisiune completă. Însă această abordare este extrem de specifică, funcționând pe un număr limitat de tipuri de cancer.
Cercetatorii spun că receptorii celulelor T ar putea duce la un tratament „universal” pentru cancer.
Cum ar putea fi pus în practică
Totul ar începe cu o probă de sânge prelevată de la un bolnav de cancer. Celulele T vor fi extrase și apoi modificate genetic, astfel încât acestea să fie reprogramate pentru a depista cancerul. Celulele modificate ar putea fi înmulțite în laborator și apoi introduse la pacient. Procesul este similar cu cel folosit pentru realizarea terapiilor CAR-T.
Totuși, descoperirea a fost testată doar pe animale și pe celule din laborator și ar fi necesare mai multe verificări de siguranță înainte de a fi aplicată pe subiecți umani.
Ce spun experții
Lucia Mori și Gennaro De Libero, de la Universitatea din Basel din Elveția, au declarat că cercetarea are „un potențial mare”, dar este într-o etapă prea timpurie pentru a trage concluzia că va funcționa în toate cazurile de cancer.
„Suntem foarte încântați de funcțiile imunologice ale acestei noi populații de celule T”, au spus aceștia.
Daniel Davis, profesor de imunologie la Universitatea din Manchester, a declarat: „În prezent, aceasta este o cercetare incipientă și nu se apropie de un medicament real pentru pacienți.”
Sursa: agerpres.ro
