Numele ei este Alina Dehelean, are 36 de ani și un băiețel de șapte ani și jumătate pe care, din păcate, din data de 8 decembrie 2016 nu l-a mai putut vedea mai mult de câteva minute. Și asta din cauza unui proces de divorț, care se dovedește a fi unul cel puțin traumatizant pentru un copil aflat la o vârstă la care singurele griji ar trebui să fie legate de jucării, cărți și școală și nicidecum de neînțelegerile adulților.
Îngrijorarea justificată a mamei a început în data de 8 decembrie, când trebuia să își țină din nou copilul în brațe, însă acest lucru nu s-a mai întâmplat deoarece soțul i-a refuzat categoric acest drept, după cum aceasta relatează:
”Sunt într-un proces de divorț cu custodie de 2 ani, cu domiciliul copilului la mine (mama) și drept de vizită al tatălui. Hotărârea nu este definitivă deoarece soțul meu a făcut apel, apel care durează de 6 luni. Copilul a fost audiat, la cerințele soțului meu, de către judecătoarea care a dat sentința și supus unei expertize psihologice, care i-au fost nefavorabile, iar din acest motiv a cerut din nou audierea copilului la completul de judecată, la care ne aflăm în apel. Din acel moment, adică din data de 8 decembrie nu a mai adus copilul la domiciliul meu, l-a retras de la școală și mi-a blocat accesul pe toate telefoanele. De două ori am reușit să văd copilul în această perioadă, fiind agresată verbal și fizic. Copilul are audierea în data de 13.01.2017, iar soțul meu mi-a spus că va sta începând de azi, când copilul începe școala, cu el la școală să nu pot fi singură cu el. Chiar dacă încă din data de 08.12.2016 am apelat la toate modalitățile avute la dispoziție într-o astfel de situație (apel la 112, plângere la poliție, autoritatea tutelară, executor judecătoresc), până în prezent nu mi-am putut îmbrățișa copilul, iar o discuție mamă-fiu fiind total imposibilă. Ajunsă în acest moment, cu doar 3 zile înainte de cea de a treia audiere a copilului, mă întreb cu multă disperare și durere în suflet cum va decurge această audiere și cât de influențat va fi acesta având în vedere că timp de o lună a fost ținut în mod voit la distanță de mine…”, spune mama copilului.
Contactată telefonic, doamna învățătoare i-a spus mamei că, contrar celor afirmate de tată, copilul nu a fost adus la școală, situația devenind din ce în ce mai frustrantă și disperată pentru o mamă ce nu poate lua sub nicio formă legătura cu copilul ei înaintea unui moment ce ar putea să fie definitoriu în ceea ce privește viitorul lor, dar care speră ca măcar acum, în al doisprezecelea ceas, să primească un răspuns și un semn de bunăvoință din partea autorităților.
