Salarizarea în sistemul de învățământ nu ar trebui să depindă exclusiv de vechime, o propunere a sindicatelor în acest sens fiind ca, după 25 de ani de muncă în domeniu, un cadru didactic să poată ajunge la un nivel salarial cât mai ridicat cu putință, a declarat, joi, liderul Federației Naționale Sindicale Spiru Haret, Marius Nistor, la începutul discuțiilor de la Ministerul Muncii, pe marginea proiectului de Lege a salarizării unitare pentru bugetari.
El a subliniat că nu este normal ca un profesor să aștepte mai mult de 40 de ani ca să obțină salariul maxim, în baza vechimii.
„Ne-am mai dori ca salarizarea să nu depindă exclusiv de vechime. Nu este normal să aștepți peste 40 de ani ca să poți obține un salariu maxim în sistemul de învățământ. Și noi chiar am propus ca, după 25 de ani vechime în învățământul preuniversitar — și nu numai — să poți ajunge la un nivel salarial cât mai ridicat cu putință. Bineînțeles că aceasta ar avea impact și vizavi de pensiile pe care le-ar avea colegii noștri în momentul în care vor ajunge la vârsta de pensionare, va fi o contribuție mai mare la bugetul asigurărilor sociale și de stat și, categoric, ar însemna un plus pentru ei”, a explicat Nistor.
Liderul sindical a precizat că se discută acum o nouă variantă a proiectului de Lege, care ar fi trebuit să ia în considerare propunerile federațiilor sindicale reprezentative.
„Am lucrat pe mai multe variante de lege, că dacă stăm să ne gândim bine e varianta 284 din perioada domnului Boc, pe urmă varianta doamnei Rovana Plumb, pe urmă numeroasele variante ale Guvernului Cioloș. Acum, discutăm o nouă variantă, așteptam să vedem care e conținutul acestei variante, care sunt salariile preconizate pentru sistemul de învățământ universitar și preuniversitar, în câte etape vor fi acordate creșteri salariale, dacă vor exista aceste creșteri. Deci, vedem care sunt datele tehnice și vedem în ce măsură Ministerul Muncii a ținut cont de propunerile federațiilor sindicale reprezentative. Noi ne-am dorit foarte mult ca salariile debutantului în învățământul preuniversitar, cel puțin, cu studii superioare de lungă durată, să fie dublul salariului minim pe economie, asta dacă ne dorim ca educația să devină un domeniu atractiv și din punct de vedere salarial pentru cei care își doresc o carieră didactică. Până la vocație, trebuie să existe și acea recompensa financiară”, a subliniat președintele FNS Spiru Haret.
În opinia sa, dascălii care muncesc mai mult ar trebui stimulați corespunzător și ar trebui să existe la nivelul unităților de învățământ un fond de premiere de cel puțin 5% pentru a-i recompensa pe aceștia.
„Este, de asemenea, foarte important să vedem în ce măsură poți face o diferențiere din punct de vedere salarial, astfel încât cei care muncesc mai mult și mai bine să poată fi stimulați corespunzător. E bine să existe un fond de premiere de cel puțin 5% la dispoziția unităților de învatamânt și, pe baza unor criterii cuantificabile foarte clare, să poți face acele diferențieri salariale în rândul colegilor care lucrează în învățământul preuniversitar și universitar”, a spus Marius Nistor.
În același timp, el a avertizat că în educație nu va crește calitatea doar în baza majorărilor salariale.
„Atâta timp cât în învățământul preșcolar — acolo sunt probleme masive — și în învățământul primar cu mare greutate se reușește acoperirea resursei umane, cu greu reușim să găsim educatoare, cu greu reușim să găsim învățători, clar trebuie să se întâmple ceva și ar trebui să se întâmple din punct de vedere salarial în primul rând. Dar atrag atenția că, dacă această lege va intra în vigoare, dacă acele creșteri salariale sunt cele anunțate de minister, calitatea nu va crește în educație doar pe baza creșterilor salariale. Toate aceste măsuri trebuie dublate și de măsuri care să îi determine pe cei care nu lucrează corespunzător să înțeleagă că, odată ce ești bine recompensat, trebuie să oferi și calitate în activitatea ta”, a arătat Nistor.
Consultările pe tema proiectului de lege privind salarizarea unitară continuă joi când ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, și ministrul Consultării Publice și Dialogului Social, Gabriel Petrea, se întâlnesc cu reprezentanții sindicatelor din Educație.
Discuțiile pe marginea salarizării unitare au început luni, când au fost chemați la consultări reprezentanți ai sindicatelor din ordine publică, și au continuat marți cu sindicatele din Sănătate.
Ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a declarat miercuri că noua Lege a salarizării nu se va mai baza pe clase de salarizare, ci pe funcții, grade și gradații și ar urma să fie adoptată până la 1 iulie, respectându-se o anvelopă bugetară de 32 de miliarde de lei pentru patru ani.
„Legea este modificată față de varianta sau variantele mai bine zis care au tot fost tot prezentate publicului. Noi am fost foarte atenți să nu ieșim din această anvelopă de 32 de miliarde de lei. Împreună cu Ministerul de Finanțe, în urmă cu o săptămână, când am considerat noi că avem finalizată această lege, ieșeam la 31 de miliarde de lei, dar după discuțiile pe care le vom avea cu sindicatele va trebui să facem un nou calcul înainte de a transmite Parlamentului, astfel încât să nu avem niciun leu în plus față cât ne-am asumat. Legea schimbă foarte multe principii, nu mai este pe clase de salarizare, este pe funcții, grade și gradații”, a declarat Lia Olguța Vasilescu în deschiderea ședinței de Guvern.
Ministrul Muncii a precizat că „din 2018 cresc salariile în sistemul sanitar”.
„Ei sunt primii care vor beneficia de această creștere salarială în totalitate. La ceilalți urmează să se facă gradual în următorii patru ani. Avem, de asemenea, un fond de premiere de 5% care este la dispoziția ordonatorului de credite, dar acești bani nu pot fi dați decât în acord cu sindicatele. Rămânem pe 30% sporuri la ordonatorii de credite, în aceste sporuri trebuie să intre obligatoriu acel voucher de vacanță (…) și două norme de masă însemnând salariul minim pe economie”, a precizat Olguța Vasilescu.
Ministrul Muncii a precizat că anvelopa de 32 de miliarde de lei prevăzută pentru creșterea salariilor bugetarilor va însemna, în medie, o creștere cu 56% în patru ani.
Sursa: agerpres.ro
