Ministrul Tineretului şi Sportului, Marius Dunca, a declarat într-un interviu acordat AGERPRES că este revoltat de situaţia de la canotaj, unde trei sportive din barca de 8+1 s-au retras anticipat din activitate după câştigarea medaliilor de aur la Campionatele Mondiale, şi a anunţat că va impune un prag de vârstă de 30 de ani pentru rentele viagere acordate de statul român marilor performeri.
Cele trei componente ale echipajului feminin de 8+1 al României care şi-au anunţat retragerea după CM din SUA de anul acesta au sub 30 de ani: Laura Oprea – 23 de ani, Mihaela Petrila – 26 de ani şi Adelina Boguş – 29 de ani.
Marius Dunca a menţionat că statul român investeşte într-un sportiv încă de la legitimarea lui ca junior la un club, îl premiază pentru medaliile cucerite şi îi oferă şi o rentă viageră pe toată viaţa. În aceste condiţii, el susţine că nu e normal ca sportivul să renunţe la activitatea sportivă pentru a încasa banii din renta viageră atunci când încă mai poate aduce medalii României.
În momentul de faţă, Legea Sportului nu prevede un prag de vârstă pentru acordarea acestei indemnizaţii, menţionând doar că sportivul nu o poate încasa atât timp cât se află în activitate. Ideea impunerii unui prag de vârstă a mai fost luată în discuţie la nivelul Guvernului şi în 2011, dar în cele din urmă s-a renunţat la implementarea ei.
Ministrul Tineretului şi Sportului a explicat că niciun tânăr de 20 de ani din nicio altă categorie socială nu câştigă 8, 10 sau 14.000 de lei lunar cum se întâmplă în cazul sportivilor medaliaţi la competiţiile majore internaţionale.
În ceea ce priveşte prioritizarea federaţiilor sportive, Marius Dunca a menţionat că procesul este încheiat în mare parte. Astfel, 15 asociaţii sportive olimpice au fost ierarhizate, urmând ca MTS să investească în disciplinele respective în funcţie de locul ocupat în clasament. Ministrul nu a dorit să dezvăluite exact clasamentul celor 15 federaţii, dar a precizat că locul 1 este ocupat de Federaţia Română de Canotaj. Cele 15 federaţii prioritare în 2018 sunt, în ordine alfabetică: atletism, box, canotaj, gimnastică artistică, haltere, handbal, judo, kaiac-canoe, lupte, nataţie şi pentatlon modern, polo, scrimă, tenis, tenis de masă şi tir sportiv.
AGERPRES: Domnule Dunca, mai sunt câteva zile şi se împlineşte un an de la preluarea funcţiei de ministru, cum caracterizaţi această perioadă?
Marius Dunca: A fost un an cu bune şi cu rele. Un an dificil, pentru că atunci când mi s-a făcut propunerea de a fi ministru a fost nevoie să fiu acceptat de lumea sportului, pentru că au fost foarte multe critici. S-a spus: „Ce ştie Dunca despre sport? Ce ştie dânsul să facă? Ce caută un om în fruntea Ministerului Tineretului şi Sportului dacă nu a făcut sport de performanţă”… Asta a fost cea mai mare provocare, dar apoi am început un set de discuţii, am început să colaborăm, ne-am cunoscut… Iar după 3 luni aveam o viziune despre cam cum stă sportul românesc şi ce înseamnă acele dedesubturi care de multe ori nu te lasă să dezvolţi ceea ce doreşti. Am văzut problemele din federaţii, dar şi pe cele din minister. A fost o perioadă de analiză, dar şi cu implementare de proiecte. Am spus că nu sunt un ministru, ci un partener, iar rolul meu e de a debloca lucrurile şi nu de a le bloca. Iar cel mai important lucru a fost conştientizarea că aşa nu se mai poate. A fost la unison o conştientizare că nu mai putem funcţiona ca în ultimii 27 de ani.
AGERPRES: Este mai greu sau mai uşor să conduceţi sportul românesc decât credeaţi înainte de învestire?
Marius Dunca: Când mi s-a propus să fiu ministru am fost onorat şi mi-am zis ce poate să fie mai greu decât la Protecţia Consumatorului unde noaptea primeam telefoane şi aveam problemele tuturor românilor din toate domeniile, începând de la cazare, la mâncare şi serviciile financiar-bancare. Şi ziceam că nu poate să existe ceva mai greu. Dar credeţi-mă, e de zece ori mai greu (n.r. – la MTS), pentru că sunt foarte multe orgolii şi mândrii. Şi dacă nu o să renunţăm la ele, nu vom avea viitor. Puţine sunt federaţiile unde este disciplină, unde este ordine, unde există continuitate. Avem doar certuri între membrii federaţiilor de natură juridică. Sportivii şi antrenorii în loc să se ocupe de performanţă, se ocupă de avocaţi şi jurişti, se contestă unii pe ceilalţi. Iar asta nu este un lucru normal.
AGERPRES: Care consideraţi că sunt cele mai mari realizări ale MTS în 2017?
Marius Dunca: În primul rând Ordonanţa de Urgenţă 38 prin care primăriile şi consiliile judeţene pot aloca bani către sportul românesc fără a mai exista suspiciuni. Fără să mai întrebe cineva de ce a alocat bani la sport şi nu la drumuri, şcoli sau spitale. Un alt proiect este „Campionii României în şcoală, liceu şi universitate”, pentru că societatea are nevoie de o redefinire a valorilor. Iar în sport găsim modele şi valori pe care putem să le promovăm. Mulţumesc cu această ocazie tuturor sportivilor pentru că s-au implicat în acest proiect şi până acum am mers în peste 150 de unităţi şcolare. Ne propunem să ajungem anul viitor în 2.500 de unităţi şcolare, vrem să ajungem şi în grădiniţe, dar şi în zona rurală.
AGERPRES: Aţi lansat în ultima perioadă câteva proiecte atât pentru dezvoltarea sportului de performanţă, cât şi a celui de masă, când aşteptaţi să se vadă primele rezultate?
Marius Dunca: Toţi care vin la minister, vin şi cer bani. Dar trebuie să vedem care este rolul nostru, acela de a investi în copii şi juniorii noştri. De a-i încuraja şi de a le explica ce înseamnă sportul şi cât de benefic este el. Iar când vorbim de performanţă trebuie să implicăm toţi factorii, mediul de afaceri, statul… Datoria mea este de a crea o generaţie sănătoasă, aşa că investim în juniori şi tineret, iar apoi vine rolul cluburilor, al antrenorilor, de a selecta acele talente pentru a le transforma în performanţă. Îmi doresc enorm de mult să avem acel registru biomotric în urma parteneriatului cu Ministerul Educaţiei. Iar profesorul de educaţie fizică şi sport are obligaţia de două ori pe an să măsoare înălţimea, greutatea, lungimea braţelor la fiecare copil, să vedem cum evoluează acest popor. Să facem o prognoză pentru 5-10 ani. În plus, preşedinţii de federaţii se uită în acest registru şi identifică acei copii care au caracteristicile pe care le caută respectivul sport.
AGERPRES: Care ar fi plusurile şi minusurile în ceea ce priveşte rezultatele sportivilor români în competiţiile internaţionale?
Marius Dunca: Dacă nu vom veni cu o planificare, cu disciplină şi ordine în federaţii nu vom reuşi să avem rezultate. La canotaj vedem disciplină, ordine şi continuitate. Apoi tenisul de masă este iar un exemplu. Halterele la fel… toţi au investit de la juniori. Toată lumea acuză că nu se investesc bani în sport. Greşit. Nu avem eficientizare. Nu ajunge banul la sportiv. Pot să spun că şi în interiorul ministerului sunt 10 cluburi unde nu au dat banii la sportivi, dar s-au premiat pe ei. E ruşinos. Legea le permite, dar nu ştiu cât le va mai permite. La gimnastică, de exemplu, nu au pe ce să cheltuie banii. Finanţăm, dar nu au pe ce. Unele federaţii au cerut bani pentru anumite capitole şi acum vor să îi mute de la activităţi sportive la salarii. Nu, nu sunt de acord. Se investeşte mult în sport. MTS investeşte, Ministerul Educaţiei investeşte, la fel cel de Interne, cel al Apărării, apoi primăriile. Deci uitaţi-vă câţi bani se investesc, dar oare ajung acolo unde este nevoie? Ajung ei la sportivi sau mai mult la aparatul sau categoria TESA, cel care creionează? Noi ne raportăm mereu la stat. Le-am spus şi federaţiilor că statul finanţează, dar hai să generaţi şi voi venituri. Nu poţi să ceri numai de la MTS şi COSR, iar când nu sunt rezultate să dăm vina pe ministru.
AGERPRES: Aţi făcut deja o evaluare a sportului românesc, ce trebuie făcut pentru a-l readuce acolo unde îi este locul?
Marius Dunca: Este nevoie de profesionişti în sport. Acum ducem lipsă. Nu poţi să ţii un antrenor cu salariul minim pe economie. Antrenorul lucrează şi sâmbăta, şi duminica, în plus, nu are program doar de 8 ore. Trebuie să găsim o soluţie să îi determinăm pe profesorii de educaţie fizică şi sport, pentru că ei iau primii contact cu copiii, ca acolo unde au identificat un talent să ia legătura cu un antrenor. Dar trebuie să găsim o formulă să îl premiem pe profesorul respectiv. Să existe un interes. Apoi să ne ducem şi către zona rurală, pentru că dacă ne uităm la marii campioni vom observa că ei au venit din zona rurală pentru a-şi depăşi condiţia. Avem o bază de aproximativ de 200.000 de sportivi care fluctuează de la an la an. Iar noi trebuie să ducem cât mai mulţi copii către această bază de selecţie. Dacă avem 300.000 dintr-o dată cresc şansele de a găsi talentele.
AGERPRES: Aţi vorbit în multe rânduri despre prioritizarea federaţiilor, aţi finalizat acest proces?
Marius Dunca: Da, am încheiat ierarhizarea federaţiilor olimpice şi cele neolimpice. Am avut o întâlnire cu preşedinţii federaţiilor olimpice, iar în ianuarie voi avea şi cu cei de la federaţiile neolimpice. Vreau să premiem performanţa. Ai demonstrat că eşti bun, ai câştigat medalie, ai buget mai mare. Nu? Atunci te lupţi să ajungi în primele federaţii. Pentru că toţi au venit să îmi solicite bani, nimeni nu a venit cu o gândire. Nimeni nu a venit să îmi spună că anul acesta selectează 1.000 de copii din care vor rămâne 100 şi că asta este viziunea federaţiei. Aşa că noi vom premia doar performanţa. Am făcut o analiză clară, e o analiză matematică. Nu am venit cu vreo invenţie. Am luat din anul 2000 Jocurile Olimpice, Campionatele Mondiale şi cele Europene, cu număr de sportivi participanţi, medalii şi cotă de piaţă (n.r. – a fiecărei federaţii). Iar fiecare cotă de piaţă avea un rang, care mi-a dat ierarhizarea. Şi aşa am ierarhizat federaţiile. Aceasta este strategia şi viziunea… pentru că MTS trebuie să vină cu o viziune pe care să o implementeze la nivel de ţară. Bugetul nostru este foarte mic, nu avem de unde să alocăm către investiţii şi nici să finanţăm tot sportul românesc. Dar pot veni cu o strategie. Aşa că putem veni şi spune că acestea sunt primele 10 federaţii unde trebuie să investim. Şi atunci Ministerul Educaţiei se va uita către aceste federaţii pentru a investi mai mult, la fel Ministerul de Interne, cel al Apărării, primăriile prin cluburile pe care le au în subordine şi aşa mai departe. Pentru că în final pe noi, ca şi stat, ne interesează etalonul sportului, adică Olimpiada. Pentru că acolo avem audienţă, steagul este vizibil şi îl urmăreşte tot mapamondul. Aşa că trebuie să ştim cum ajungem la Jocurile Olimpice, cât ne costă o medalie… Trebuie să facem calculul acesta şi o să avem o surpriză, pentru că investim foarte, foarte mult. Dar trebuie să fim atenţi la eficientizare.
AGERPRES: Care sunt federaţiile prioritare pentru 2018?
Marius Dunca: Nu le am acum, dar vi le voi da în ordine alfabetică. Printre ele avem atletism, canotaj, gimnastică, haltere, handbal, kaiac-canoe, lupte, scrimă, tenis de masă… Sunt federaţii unde am avut rezultate, dar, din păcate, la unele dintre ele nu există viitor. Trebuie să vină cu o gândire, trebuie vedem cum o luăm de la capăt. Este un moment „t-zero” pentru sportul românesc. Ştiu că este dureros, dar nu mai putem continua cu ceea ce am făcut în ultimii 27 de ani. Avem nevoie de profesionalism, avem nevoie de o asumare a responsabilităţii din partea tuturor factorilor decizionali. Nu mai avem voie să căutăm vinovaţi, vinovaţi suntem noi. Trecutul în sport îl ştim, prezentul îl cunoaştem, dar de viitor suntem responsabili noi. Iar prezentul este dureros. Pentru că în prezent încă mai trăim din trecut. Eu am spus că sunt un partener şi că investesc şi finanţez doar în performanţă. Nu înţeleg (n.r. – preşedinţii de federaţii)? Atunci îmi iau trei federaţii şi investesc în ele. Canotajul de ce poate, tenisul de masă de ce poate, halterele şi luptele de ce au reuşit? De ce unele federaţii reuşesc?
AGERPRES: La ce să se aştepte federaţiile care nu se vor regăsi în grupul celor prioritizate? Vor avea bugete mai mici decât în 2017?
Marius Dunca: Bugetul pe 2017 eu l-am moştenit. Bugetul pe 2018 o să fie cu asumare. Şi am înăsprit criteriile la normele metodologice. Pe banii statului vreau să avem o gestiune foarte clară. Nu se joacă nimeni cu banii poporului. Pentru că este bugetul de stat. O să fie o libertate totală şi un control permanent. Federaţiile trebuie să demonstreze performanţă. Ce au promis în 2017 şi ce au făcut. Eu nu vreau să tai bugetul niciunei federaţii. Dar prioritizarea mă ajută să încurajez acele ramuri sportive să se dezvolte pe întreg teritoriul României. Dacă acum am 10 cluburi, poate anul viitor mai creez încă 10. Şi automat mi se dublează baza de selecţie. De asta am făcut ierarhizarea. Apoi, trebuie să demonstrezi şi că atragi bani şi din mediul privat. Eu te ajut ca stat, dar generează venituri. Vreau să am control şi asupra veniturilor pe care le generezi. Dacă ţi-am dat 100 de lei vreau să ştiu ce ai făcut cu ei. Ai generat alte venituri, te-ai dus în mediul privat? Cu siguranţă mă veţi întreba care sunt măsurile şi dacă Legea Sponsorizării este bună. Pot spune că din banii din Legea Sponsorizării s-au atras către sport doar 10%. S-a făcut o analiză din 2014-2015 pe această speţă, iar la întrebarea către mediul de afaceri „Câte persoane au venit să vă solicite bani către sport şi de ce nu aţi finanţat sportul?”, 80% au spus că nu a venit nimeni să le solicite niciodată o sponsorizare sau să îi întrebe dacă vor să le apară numele pe vreun echipament sportiv. Un exemplu elocvent am de la un Grand Prix internaţional organizat în România unde am fost şi am întrebat de ce nu este mass-media prezentă. Şi mi s-a spus că nu s-au făcut invitaţii. Deci organizezi în România un Grand Prix cu 18-20 de ţări, un eveniment găzduit o dată la patru ani, dar nu îl promovezi suficient de bine. Şi este şi cea mai veche federaţie şi sub Înaltul Patronaj al Casei Regale… De asta contează mult şi ce fac preşedinţii de federaţii. Avem nevoie de manageri în sport, de oameni de marketing. Nu putem să mai căutăm vinovaţi. Vinovaţi suntem toţi, de la antrenor până la politician.
AGERPRES: Cum se va proceda în cazul în care o federaţie nu va avea rezultatele aşteptate?
Marius Dunca: Această ierarhizare este făcută în funcţie de rezultate. Munceşti şi ai rezultate, atunci primeşti tot ajutorul. Nu pot acum ca primele 5 federaţii să le tratez ca pe ultimele. Nu putem să tragem totul în jos. Nu voi (n.r. – preşedinţii de federaţii) mi-aţi spus să preluăm modelul Ungariei, al Franţei şi al celorlalte ţări? Acolo s-au stabilit 5 ramuri sportive unde se investeşte. Ei (n.r. – preşedinţii de federaţii) au cerut lucrul acesta. Numai că ulterior calculele matematice nu au ieşit cum şi-ar fi dorit ei.
AGERPRES: Care este principala federaţie în care MTS va investi anul viitor?
Marius Dunca: Strategia este la nivel naţional. Tot ce facem acum vom vedea peste 4-8 ani. Nu putem să zicem că din ianuarie investim în canotaj şi canotajul o să explodeze imediat. Sau o să investim în atletism şi o să fim primii în lume. Nu, trebuie să ne mărim întâi baza de selecţie. Trebuie să vedem dacă antrenorii sunt suficient de bine pregătiţi, să facem schimb de informaţii, să îi ducem la cursuri, să aducem antrenori din exterior. Să nu mai spunem că noi suntem cei mai frumoşi şi cei mai deştepţi, pentru că avem nevoie de informaţii. Canotajul este prima federaţie. Sunt calcule matematice, după cum am spus. Dar sunt supărat din alt motiv (n.r. – pe canotaj)… renta viageră. S-au retras trei fete din barca de 8+1 şi la JO de la Tokyo suntem descoperiţi. Statul investeşte în tine ca sportiv de când ai intrat în club, iar dacă ai luat o medalie eşti premiat. Când te-ai lăsat de sport, îţi dăm rentă viageră toată viaţa. Dar nu te laşi la 24 de ani, când trebuie să dai şi tu ceva statului înapoi. Şi spun în premieră acum, o să impunem un prag de vârstă. Şi te descurci (n.r. – dacă te retragi), e treaba ta.
AGERPRES: Care va fi pragul de vârstă pentru rentele viagere?
Marius Dunca: 30 de ani. Vrei să te laşi de sport la 17 ani, e problema ta. Ar fi extraordinar şi o pregătire în paralel a sportivului. Pentru că marii sportivi pot deveni antrenori. Dar asta trebuie să le oferim noi, pentru că avem în subordine şi Centrul de perfecţionare a antrenorilor. Pentru că se poate întâmpla ca un sportiv să se accidenteze după 10-15 ani şi atunci trebuie să îl integrăm, să nu se ducă undeva să lucreze ca agent de vânzări.
AGERPRES: Aţi discutat despre impunerea unui prag de vârstă cu preşedinţii de federaţii?
Marius Dunca: Nu am discutat. Eu sunt foarte revoltat. Gimnastica n-o să îmbrăţişeze această idee, pentru că ei spun că se apucă de sport la 4 ani şi la 20 de ani se încheie cariera. Şi au dreptate, dar nimeni la 20 de ani nu câştigă 8.000, 10.000 sau 14.000 de lei… nicio categorie socială. Ca sportiv, la 20 de ani poţi să te apuci de facultate, faci studii şi la 30 de ani primeşti renta viageră. Dacă facem o analiză vedem că puţine ţări oferă rentă viageră. Într-adevăr, poate premierile sunt mult mai mari afară. Eu vreau să premiem performanţa, dar vreau să conştientizăm că e o investiţie a statului, iar statul nu cere nimic.
AGERPRES: Ce se va întâmpla cu sporturile neolimpice? Pentru că reprezentanţii acestora erau nemulţumiţi şi până acum de bugetele primite de la MTS şi de absenţa premierilor.
Marius Dunca: Trebuie să stabilim unele lucruri, pentru că sunt unele federaţii care au 2-3 campionate europene pe an. Apoi, una e să participi la o competiţie cu 10 ţări şi alta e când sunt 50 de ţări. Susţin şi artele marţiale, dar dintr-o federaţie am ajuns să avem 14 federaţii acum. Trebuie să facem o diferenţă. România a luat anul acesta peste 1.000 de medalii, 1.075 mai exact, dintre care 346 de aur. În acelaşi timp trebuie să fim atenţi şi la sportul de masă. Să vedem şi cealaltă latură, impactul social pe care îl are sportul. E adevărat, putem fi primii în lume la anumite discipline, dar trebuie să ţinem cont şi de federaţiile care încurajează sportul de masă. Iar un exemplu este dansul sportiv. Are peste 7.000 de sportivi legitimaţi. Am rămas impresionat de acest lucru. La fel fitness şi culturism, karate…
AGERPES: Începând de anul acesta sportul poate fi susţinut de autorităţile locale în limita a 5% din buget, pregătiţi pentru 2018 alte modificări ale Legii Sportului?
Marius Dunca: S-a eliminat pragul de 5%. Noi îl introdusesem pentru a nu veni cineva să facă o plângere şi să spună de ce investeşti în sport 40% şi nu te duci în spitale sau în străzi, pentru că poţi fi acuzat de oportunitate. Însă am transmis un mesaj foarte clar preşedinţilor Consiliilor Judeţene şi primarilor să investească în mai multe ramuri sportive, să nu se canalizeze doar pe una. Primăriile trebuie să intre în parteneriat cu Inspectoratul Judeţean Şcolar, să organizăm competiţii, poate chiar şi o cupă a grădiniţelor. Pentru că mi-aş dori să încurajăm activitatea sportivă. Pe calculator sau tabletă copiii ştiu să joace, să spunem, tenis de masă, dar dacă îi scoatem în faţa blocului să practice nu vor reuşi.
AGERPRES: Care sunt obiectivele MTS pentru anul 2018?
Marius Dunca: În primul rând îmi doresc enorm de mult să organizăm Turul Ciclist al României. Îmi doresc să punem România pe harta ciclismului mondial, iar Turul Ciclist să fie televizat pe Eurosport. Pentru că aşa ne promovăm şi noi ca ţară. O să fie în septembrie. Iar în acest proiect vreau să implic şi cultura. Adică la sfârşitul fiecărei zile de competiţie să se desfăşoare şi un eveniment cultural. Să îmbinăm cultura cu sportul. Apoi îmi doresc o asumare şi o mai bună conştientizare din partea federaţiilor a situaţiei în care se află sportul românesc. Şi nişte decizii radicale, pe care trebuie să şi le asume şi ei în interiorul federaţiilor. Aş spune o stricteţe mai mare a cheltuirii banului, o eficientizare, iar banii să ajungă la sportivi.
AGERPRES: Ce v-aţi propus şi nu aţi reuşit să faceţi anul acesta?
Marius Dunca: Ce mi-am propus, am reuşit, şi o spun fără lipsă de modestie. Nu mă aşteptam să fie un an aşa de bun. Am avut peste 110 competiţii internaţionale… am încurajat organizarea lor în România, pentru că sportul este cel mai bun ambasador pe care îl avem. Şi feedback-ul este unul senzaţional. Avem capacitate de organizare, mai ales că suntem un popor care iubim sportul. La Cluj-Napoca, la Campionatele Europene de gimnastică, am avut sala plină în toate zilele competiţiei. Mi-aş dori însă o promovare mai bună a sportului din partea mass-media şi o mai mare implicare a mediului de afaceri.
AGERPRES: Se vorbeşte de mult timp de modificarea Legii Sponsorizării pentru atragerea capitalului privat în sport, care este părerea dumneavoastră?
Marius Dunca: Avem în Legea Sponsorizării un prag de 0,5% din cifra de afaceri şi 20% din impozitul pe profit. Poate reuşim să mărim acest prag şi să eliminăm birocraţia, să fie mai uşor pentru mediul privat să finanţeze sportul. Există însă şi o teamă în piaţă pentru că se ştie că oamenii care au finanţat sportul nu prea au ajuns bine… Dar trebuie să vedem şi de ce nu au ajuns bine. Înseamnă că ceva nu a fost în regulă. Dar există această reticenţă din partea mediului de afaceri faţă de sport. Sportul românesc are nevoie ca de aer de aportul mediului privat. În toată lumea, mediul de afaceri susţine performanţa. Statul nu poate să susţină salarii de 20-30.000 de euro.
AGERPRES: Chiar dacă ţin de Compania Naţională de Investiţii (CNI), care sunt priorităţile în momentul de faţă în ceea ce priveşte investiţiile în infrastructura sportivă?
Marius Dunca: Asta depinde de ierarhizarea federaţiilor. Aici intervine prioritizarea lor. În funcţie de prioritizare se face masterplanul de investiţii, de modernizare şi dezvoltare a infrastructurii. Aici este avantajul performanţei.
AGERPRES: Care mai este situaţia celor două săli polivalente prinse în programul de guvernare?
Marius Dunca: Ne-am luat angajamentul cu acele săli polivalente, de asemenea ne-am asumat şi construirea unui velodrom… Eu mi le doresc enorm de mult, pentru că România are nevoie de ele. Ne uităm acum la Cluj că este capitala sportului românesc. Nu avem în Bucureşti o sală polivalentă modernă, dar vinovată nu este statul sau doamna Firea (primarul general Gabriela Firea, n. red.), ci firmele care se contestă între el. Statul a alocat resursele financiare, dar acum se contestă firma de pe locul 2 cu cea de pe locul 1. Şi de 3 ani sunt în contestaţii. Cu încă două săli polivalente am pune România pe harta competiţiilor internaţionale, pentru că avem capacitate de organizare. Ar fi o oportunitate pentru noi. Dar avem acel angajament faţă de UEFA prin care trebuie să construim, să modernizăm până în 2020 acele patru stadioane de fotbal. Şi sunt peste 100 şi ceva de milioane de euro, iar o sală polivalentă te costă undeva la 30 de milioane. Deci am fi putut face 3-4 sau 5 săli.
AGERPRES: Veţi încerca să îl convingeţi pe primul ministru de necesitatea rezolvării problemei Arenelor BNR? Mai exact, veţi susţine denunţarea protocolului MTS-BNR din 1991?
Marius Dunca: Evident că ne dorim să preluăm Arenele BNR, dar să vedem care sunt costurile. În momentul de faţă Arenele BNR sunt cu acte în regulă la Banca Naţională. În 1991 MTS a vândut nişte clădiri BNR-ului cu 200 şi ceva de mii de dolari. Acum, BNR ne solicită 31 de milioane de euro plus TVA. Poate facem o lege de compensare, dar trebuie să facem o evaluare şi să vedem ce putem oferi noi, Guvernul României. Că le preia MTS sau Primăria Bucureşti, cineva trebuie să le preia, să le pună la dispoziţia sportului românesc. BNR-ul ne pune la dispoziţie acea bază sportivă, dar nu putem investi pentru că nu e în posesia noastră. Noi trebuie să investim în Arenele BNR. Nu o să o dea nimeni din patrimoniul BNR-ului în cel al MTS, pentru că Banca Naţională solicită o sumă de bani. Suma de 30 de milioane este uriaşă, pentru că noi nu preluăm terenul acolo să construim blocuri. Dacă va cumpăra cineva vreodată acea bază cu 30 de milioane nu o să-şi scoată niciodată investiţia. Apoi trebuie să ne gândim câte competiţii organizăm pe acel teren pe an… Dar am vorbit cu domnii Ţiriac şi Năstase şi consider că tenisul românesc ar merita o arenă de anvergură.
AGERPRES: Bugetul MTS pentru anul viitor se ridică la 517,3 milioane de lei, este mult sau puţin?
Marius Dunca: Este un plus de 15% faţă de anul trecut. Cu o mai bună eficientizare sper să ajungă aceşti bănuţi. Mai ales că vine vorba şi de o rectificare şi cred că vom rezolva problemele pe care nu am reuşit să le ducem la capăt în 2017.
AGERPRES: Ce le transmiteţi iubitorilor de sport, practicanţilor, dar şi preşedinţilor de federaţii la acest final de an?
Marius Dunca: În primul rând părinţilor le transmit să îşi trimită copiii la sport. Apoi să facem toţi mişcare pentru o minte şi un corp sănătos. Iar preşedinţilor de federaţii le transmit ca lucrurile pe care şi le asumă la început de an să se regăsească la sfârşit. Dacă ne-am asumat proiecte şi dezvoltarea sportului, ele să se vadă la sfârşit de an. Pentru că începe evaluarea fiecărei federaţii.
Sursă: AGERPRES
