Miercuri, 5 februarie 2020

• 62: Orașul Pompeii a fost lovit de un cutremur catastrofal, cu 17 ani înainte de a fi distrus de erupția Vezuviului.
• 1535: Apare prima lege specifică referitoare la săraci și aparține Parlamentului din Paris, Franța
• 1597: Execuția celor 26 de martiri de la Nagasaki, prima execuție a unor creștini în Japonia.
• 1601: Baba Novac, vestit haiduc sarb, capitan al lui Mihai Viteazul, este ars pe rug, in piata Clujului, de catre nobilii maghiari
• 1690: Este încheiat la Sibiu tratatul dintre domnul Moldovei, Constantin Cantemir (1685-1693), și Sfântul Imperiu Roman, reprezentat prin generalul imperial Donat Heissler.
• 1818: Jean-Baptiste Bernadotte devine rege al Suediei și rege al Norvegiei.
• 1852: Muzeul Ermitaj din Sankt Petersburg, Rusia, unul dintre cele mai mari și vechi muzee din lume, este deschis publicului.
• 1861: La Sighet este înființată „Asociația pentru cultura poporului român din Maramureș”
• 1867: Este încheiat acordul austro-ungar privind crearea statului dualist Austro-Ungaria, în cadrul căruia Marele Principat al Transilvaniei era dizolvat și încorporat Ungariei, desființându-i-se autonomia.
• 1876: Apare prima revistă română de medicină din Transilvania “Higiena și școala”, editată de Paul Vasici-Ungureanu
• 1885: Regele Leopold al II-lea al Belgiei a înființat Statul Independent Congo în centrul Africii, stat pe care apoi l-a condus ca pe o posesiune personală.
• 1889: Ministrul de externe al României P.P. Carp cere Direcțiunii Generale a Telegrafelor și Poștelor, din subordinea Ministerului de Interne, să ofere Agenției Telegrafice Române, care este în curs de organizare la București, o „odae mare în casele ce ocupă”. În aceeași zi, directorul general al telegrafelor și poștelor răspunde că a luat măsurile cuvenite pentru ca de la 1/13 aprilie „să se pună la dispozițiunea noii agenții telegrafice române ce este în ajun a se înființa” spațiul solicitat. (24 ianuarie/5 februarie)
• 1905: A avut loc premiera piesei “Manasse” de Ronetti Roman, la Teatrul Național din București, cu Constantin Nottara în rolul principal
• 1919: A fost creată compania United Artists (UA), unele dintre cele mai mari studiouri cinematografice ale secolului trecut de către Charlie Chaplin, Mary Pickford, Douglas Fairbanks și D.W. Griffith.
• 1925: Stabilirea de relații diplomatice la nivel de legație între România și Chile,
• 1945: Demonstrații împotriva guvernului Rădescu organizate și plătite de bolșevici.
• 1946: Anglia și Statele Unite ale Americii recunosc guvernul condus de Petru Groza și reiau legăturile diplomatice cu România.
• 1971: Aselenizarea navei cosmice americane Apollo 14 (a fost lansată la 31 ianuarie 1971, comandant al navei fiind Alan Shepard).
• 1979: Are loc premiera filmului „Nea Mărin Miliardar” în regia lui Sergiu Nicolaescu, în rolul principal Amza Pellea.
• 1983: Anișoara Cușmir realizează un nou record mondial de sală la săritura în lungime (6,92 m).
• 1990: A fost înființat la București Muzeul Țăranului Român, continuatorul muzeului de etnografie, artă națională, artă decorativă și industrială, inaugurat la 1 octombrie 1906.
• 1991: România a fost aleasă membră a Comitetului ONU pentru Resurse Naturale, la sesiunea anuală a ESCOSOC (Consiliul Economic și Social al ONU).
• 1991: Franța, Spania și Italia au semnat protocolul cu privire la elaborarea unui sistem comun de rachete antiaeriene.
• 1999: Reuniunea Comitetului Internaționalei Socialiste pentru Europa Centrală și de Est (București, 5–6)
• 2000: Forțele ruse masacrează cel puțin 60 de civili în Novye Aldi suburbie a Groznîi, Cecenia.
• 2003: A intrat în vigoare Charta Constituțională a Serbiei și Muntenegru, după adoptarea de către Parlamentul Federal de la Belgrad.
• 2004: România a devenit membră de facto a NATO, toate cele 19 state membre ale NATO ratificând protocolul de aderare.
• 2015: Tabloul Nafea Faa Ipoipo („Când te vei căsători?”), pictat de francezul Paul Gauguin în 1892 și care prezintă două fete din Tahiti, a fost vândut pentru 300 de milioane de dolari, devenind cea mai scumpă operă de artă din istorie.

Nașteri

• 976: Împăratul Sanjō, al 67-lea împărat al Japoniei (d. 1017)
• 1788: Robert Peel, prim-ministru al Regatului Unit (d. 1850)
• 1851: Ștefan Hepites, fizician și meteorolog, membru și vicepreședinte al Academiei Române (5/17) (d. 1922)
• 1866: Arthur Keith, anatomist și antropolog scoțian (d. 1955)
• 1878: André Citroën, pionier al automobilelor franceze (d. 1935)
• 1884: Czimir Funk, biochimist american de origine poloneză (1911), cel care a dat termenul „vitamina” (d. 1967)
• 1887: Corneliu Dragalina, general român, fiul generalului Ion Dragalina (d. 1887)
• 1896: Nicolae Bagdasar, filosof, academician român (d. 1971)
• 1906: John Carradine, actor american (d. 1988)
• 1914: Alan Lloyd Hodgkin, laureat Nobel (d. 1998)
• 1914: William S. Burroughs, scriitor american (d. 1997)
• 1915: Robert Hofstadter, fizician american (d. 1990)
• 1919: Andreas Georgios Papandreou, omul politic grec (d. 1996)
• 1920: Irina Eliade, traducătoare și prozatoare (d. 1998)
• 1925: Matei Gheorghiu, actor român (d. 2003)
• 1928: Hristu Cândroveanu, critic literar și poet
• 1931: Sumya Haruiya, directorul Asociației de prietenie Japonia-România (din 1993)
• 1941: Kaspar Villiger, președinte al Confederației Elvețiene în 2002
• 1941: Barrett Strong, cântăreț american
• 1946: Charlotte Rampling, actrița britanică de film
• 1957: Mircea Romcescu, compozitor
• 1947: Alexandru Pintescu, scriitor, traducător (d. 2002)
• 1962: Mihai Bisericanu, actor și muzician
• 1964: Duff McKagan, basistul trupei Guns N’ Roses
• 1964: Laura Linney, actriță americană
• 1965: Gheorghe Hagi, fotbalist român
• 1969: Bobby Brown, solist american, soțul cântăreței Whitney Houston
• 1972: Mary Donaldson, soția prințului moștenitor Frederik al Danemarcei
• 1975: Giovanni van Bronckhorst, fotbalist olandez
• 1984: Carlos Tevez, fotbalist argentinian
• 1985: Cristiano Ronaldo, fotbalist portugez
• 1988: Eric Bicfalvi, fotbalist român

Decese

• 1597: Paul Miki, călugăr iezuit, unul din cei 26 de martiri din Nagasaki
• 1601: Baba Novac, vestit haiduc sarb, capitan al lui Mihai Viteazul
• 1661: Împăratul Shunzhi al Chinei (n. 1638)
• 1790: William Cullen, medic și chimist scoțian (n. 1710)
• 1818: Regele Carol al XIII-lea al Suediei (n. 1748)
• 1859: Alecu Russo, poet, prozator, eseist, memorialist și critic literar, ideolog al generației de la 1848 (n. 1819)
• 1881: Thomas Carlyle, scriitor și istoric scoțian (n. 1795)
• 1937: Lou Andreas-Salomé, scriitoare de origine rusă (n. 1861)
• 1939: Gheorghe Țițeica, matematician, deschizător de drumuri în geometria diferențială, membru, vicepreședinte (1924-1925) și secretar general (1929-1939) al Academiei Române (n. 1873)
• 1953: Iuliu Maniu, om politic, președinte al Partidului Național Țărănesc, prim-ministru în mai multe rânduri (n. 1873)
• 1964: Dimitrie G. Dinicu, pedagog, teoretician muzical (n. 1898)
• 1978: Bogdan Catul pictor, fiul istoricului literar Gh. Bogdan-Duică (n. 1897)
• 1986: Grigore Băjenaru, scriitor român (n. 1907)
• 1994: Marin Bucur, istoric literar, eseist, prozator român (n. 1929)
• 1999: Wassily Leontief, economist rus, laureat Nobel (n. 1906)
• 2002: Constantin Antonovici, sculptor, ucenic al lui Constantin Brâncuși în perioada 1947 – 1951 (n. 1911)
• 2004: John Hench, desenatorul oficial al celebrului personaj animat Mickey Mouse
• 2015: Val Logsdon Fitch, fizician american, laureat Nobel (n. 1923)

Sursa: wikipedia.org