Miercuri, 1 ianuarie 2020

• 45 î.Hr.: Intră în vigoare calendarul iulian.
• 404: Are loc la Roma ultima competiție cunoscută de gladiatori.
• 438: Intră în vigoare Codexul Teodosian.
• 630: Profetul Muhammad și armata sa pleacă către Mecca, pe care o va captura fără vărsare de sânge.
• 990: Rusia Kieveană adoptă calendarul iulian.
• 1001: Marele Prinț Ștefan I al Ungariei este numit primul rege al Ungariei de Papa Silvestru al II-lea.
• 1432: Moartea lui Alexandru cel Bun în Moldova.
• 1438: Albert al II-lea de Habsburg este încoronat rege al Ungariei.
• 1502: Amerigo Vespucci debarcă în zona cunoscută astăzi ca Rio de Janeiro.
• 1515: Regele Francisc I al Franței accede pe tronul Franței.
• 1600: Scoția începe să folosească calendarul iulian.
• 1651: Carol al II-lea este încoronat rege al Scoției.
• 1673: Începe transportarea regulată a corespondenței între New York și Boston.
• 1700: Rusia începe să folosească calendarul iulian.
• 1707: Ioan al V-lea este încoronat rege al Portugaliei.
• 1739: Exploratorul francez Jean-Baptiste Charles Bouvet de Lozier descoperă Insula Bouvet.
• 1766: Introducerea nartului (norma zilnică de lucru) în Moldova, prin așezămîntul agrar al lui Grigore al III-lea Ghica.
• 1775: Alexandru Ipsilanti dă mitropolitului sarcina să elaboreze un raport despre situația învațămîntului în Transilvania, pentru a putea trece la realizarea unor reforme.
• 1788: Apare prima ediție a The Times al Londrei, anterior publicată ca The Daily Universal Register.
• 1797: Albany devine capitala New Yorkului, în defavoarea lui New York City.
• 1801: Adunarea legislativă a Regatului Marii Britanii și Regatului Irlandei se încheie, adoptând crearea Regatului Unit.
• 1801 Giuseppe Piazzi descoperă primul asteroid cunoscut, 1 Ceres.
• 1804: Se încheie dominația franceză în Haiti: Ziua națională a acestui stat.
• 1808: Importul sclavilor în Statele Unite ale Americii este interzis.
• 1818: Este publicat romanul Frankenstein sau Prometeusul Modern al lui Mary Shelley.
• 1832: A început aplicarea Regulamentului Organic în Moldova.
• 1834: Gheorghe Șincai fondează prima școală de fete din România
• 1838: Apare, la Brașov, sub direcția lui George Barițiu, revista Foaie literară.
• 1847: Franz Liszt susține la București al treilea concert, dat la Palat, la invitația lui Vodă Bibescu. Liszt improvizează pe tema unor cântece românești.
• 1848: Intră în vigoare Convenția dintre Moldova și Muntenia privind desființarea vămii dintre cele două țări, excepție făcând sarea. Se formeaza o singură piață, protejată de un singur cordon vamal.
• 1855: Apare, la Iași, săptămânal, sub îngrijirea lui V. Alecsandri, România Literară.
• 1855: Londra, Ontario este incorporat ca oraș.
• 1860: Se înființează, la Paris, un Birou central de corespondență și redacție care avea menirea de a publica articole favorabile cauzei române.
• 1860: Apare, la București, „Revista Carpaților”, sub conducerea lui Gheorghe Sion.
• 1861: Începe Conferința națională românească de la Sibiu, în cadrul căreia s-a cerut recunoașterea politică a națiunii române, independența sa și oficializarea limbii române (1-4 ianuarie).
• 1861: Porfirio Diaz cucerește Ciudad de México.
• 1863: Războiul civil american: Intră în vigoare Proclamația de emancipare redactată de către Abraham Lincoln.
• 1863: Primul caz sub Actul gospodăriilor de către Daniel Freeman pentru o fermă din Nebraska.
• 1866: Intră în vigoare legea privind introducerea în România a sistemului metric.
• 1867: A apărut, la Blaj, revista „Archivu pentru filologia și istoria”, editată de Timotei Cipariu, prima revistă românească de filologie.
• 1868: Apare, la Brașov, până în 1880, și, apoi, la Sibiu, până în 1945, revista „Transilvania”, organ al ASTREI.
• 1873: Se deschide, la București, prima expoziție de pictură și sculptură organizată de nou înființata „Societate a amicilor bele-artelor”, expoziție la care participă cu 144 de lucrări și Nicolae Grigorescu.
• 1873: Japonia începe să folosească calendarul gregorian.
• 1874: Se înființează la București Banca Marmorosch Blank.
• 1875: Ia ființă „Societatea Studenților în Medicină din București”.
• 1877: Regina Victoria a Regatului Unit este proclamată împărăteasă a Indiei.
• 1878: Apare, la Sibiu, ziarul „Observatorul”, sub conducerea lui George Barițiu.
• 1880: Ferdinand de Lesseps începe construcția franceză a Canalului Panama.
• 1892: Insula Ellis se deschide pentru a începe primirea imigranților în Statele Unite.
• 1893: Apare lunar, la Iași, Revista critica–literară (pâna în 1897) sub conducerea lui Aron Densușianu.
• 1894: Începe folosirea Canalului de vase din Manchester, Anglia.
• 1896: Wilhelm Conrad Röntgen anunță descoperirea razelor X.
• 1898: New York City anexează teritoriile din comitatele înconjurătoare, creând City of Greater New York. Cele patru comitate inițiale, Manhattan, Brooklyn, Queens și Bronxul, sunt unite la 25 ianuarie în cadrul Insulei Staten pentru a crea orașul modern al celor cinci comitate.
• 1899: Se încheie dominația spaniolă în Cuba.
• 1901: Cele șase colonii autonome (New South Wales, Victoria, South Australia, Tasmania, Western Australia și Queensland) se unesc, formând Commonwealth of Australia, cu statut de dominion în cadrul Imperiului Britanic (din 1907). Provizoriu, capitala a fost stabilită la Melbourne.
• 1901: Nigeria devine protectorat britanic.
• 1901: Are loc prima Paradă oficială a pantomimilor.
• 1902: Se dispută primul joc de Rose Bowl în Pasadena, California.
• 1907: Apare, la București, de doua ori pe lună, revista literară Convorbiri (după un an Convorbiri critice) condusă de Mihail Dragomirescu
• 1908: Pentru prima oară, o minge este scăpată în Times Square din New York City, semnificând începutul Anului nou.
• 1911: Teritoriul de Nord este despărțit de Australia de Sud și transferat în controlul Commonwealth.
• 1912: Revoluția din anii 1911–1913 înlătura dinastia manciuriana, China proclamându–se republica (R.P.Chineza s–a proclamat la 1 oct. 1949)
• 1914: La St. Petersburg, Florida, intră în funcțiune prima companie aeriană din lume, St. Petersburg Tampa Airboat Line.^[1]
• 1918: Celebrul actor român Eduard de Max este numit societar al Comediei Franceze.
• 1925: Americanul Edwin Hubble anunță descoperirea unei alte galaxii în afară de Calea Lactee – Andromeda.
• 1925: Înființarea legației române de la Tirana.
• 1927: România ratifică Convenția de la Berna pentru protecția operelor literare și artistice.
• 1939: Apare, la Iași, sub conducerea lui George Călinescu, revista Jurnalul Literar.
• 1959: Fidel Castro și „revoluționarii” săi preiau conducerea asupra Cubei, alungând regimul condus de Fulgencio Batista.
• 1966: Începând cu această dată, toate pachetele de țigări vor avea inscripționat textul „Fumatul poate fi dăunator sănătății”
• 1975: Schimbarea a § 2 din Bürgerliches Gesetzbuch Deutschlands („Codul civil al Germaniei”), cu reducerea vârstei majoratului în Germania de la 21 la 18 ani.
• 1977: Disidenții cehoslovaci publică manifestul vizând drepturile și libertățile omului („Charta 77”).
• 1981: Grecia este admisă în Comunitatea Europeană.
• 1984: Brunei devine independent de Regatul Unit.
• 1986: Spania și Portugalia sunt admise în Comunitatea Europeană.
• 1993: Cehoslovacia se scindează în mod pașnic în Cehia și Slovacia.
• 1999: Moneda euro este introdusă ca monedă oficială a Uniunii Europene, în formă electronică (fără bancnote).
• 2000: Limba arabă devine unica limbă oficială în Tunisia, în detrimentul limbii franceze, utilizată până în acest an pe scară largă în administrația țării.
• 2002: Moneda euro este introdusă în 12 țări din Uniunea Europeană – Austria, Belgia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia și Spania.
• 2004: Irlanda devine primul stat care interzice fumatul în localuri.
• 2007: România și Bulgaria devin membre ale Uniunii Europene.
• 2007: Slovenia adoptă oficial moneda unică europeană.
• 2007: Timp de un an de zile, Sibiul împarte împreună cu Luxemburg titlul de capitală europeană a culturii.
• 2008: Cipru și Malta adoptă oficial moneda unică europeană.
• 2014: Letonia a adoptat oficial moneda unică europeană.

Nașteri

• 766: Ali ar-Rida, Shia Imam (d. 818)
• 1431: Papa Alexandru al VI-lea (d. 1503)
• 1449: Lorenzo de Medici, om politic, umanist italian (d. 1492)
• 1484: Huldrych Zwingli, lider protestant elvețian (d. 1531)
• 1516: Margareta Leijonhufvud, regina lui Gustav I al Suediei (d. 1551)
• 1600: Friedrich Spanheim, teolog olandez (d. 1649)
• 1614: John Wilkins, episcop englez de Chester (d. 1672)
• 1638: Împăratul Go-Sai al Japoniei (d. 1685)
• 1648: Elkanah Settle, scriitor englez (d. 1724)
• 1655: Christian Thomasius, jurist german (d. 1728)
• 1684: Arnold Drakenborch, savant olandez (d. 1748)
• 1704: Soame Jenyns, scriitor englez (d. 1787)
• 1711: Franz Freiherr von der Trenck, soldat austriac (d. 1749)
• 1714: Kristijonas Donelaitis, poet lituanian (d. 1780)
• 1735: Paul Revere, argintar și patriot american (d. 1818)
• 1750: Frederick Muhlenberg, primul vorbitor al Casei de Reprezentanți a Statelor Unite (d. 1801)
• 1752: Betsy Ross, croitoreasă americană, despre care se spune că ar fi cusut primul steag al Statelor Unite ale Americii (d. 1836)
• 1774: André Marie Constant Duméril, zoolog francez (d. 1860)
• 1823: Sándor Petőfi, poet și revoluționar ungur (d. 1849)
• 1830: Vasile Boerescu, om politic liberal (d. 1883)
• 1833: Robert Lawson, arhitect neo-zeelandez (d. 1902)
• 1839: Ouida, scriitoare engleză (d. 1908)
• 1847: Prințesa Margherita de Bourbon-Parma, Ducesă de Madrid (d. 1893)
• 1854: Sir James George Frazer, antropolog scoțian (d. 1941)
• 1857: Wojciech Kossak, pictor polonez (d. 1942)
• 1860: George Washington Carver, educator, inventator și botanist american (d. 1943)
• 1863: Pierre de Coubertin, filosof, istoric și sociolog francez, inițiator al organizării moderne a Jocurilor Olimpice (d. 1937)
• 1864: Alfred Stieglitz, fotograf american (d. 1946)
• 1868: Ioan Alexandru Brătescu-Voinești, scriitor, membru și vicepreședinte al Academiei Române (d. 1946)
• 1868: George Murnu, scriitor și istoric membru al Academiei Române (d. 1957)
• 1873: Mariano Azuela, romancier mexican (d. 1952)
• 1874: Gustave Whitehead, inventator germano-american (d. 1927)^[2]
• 1876: Harriet Brooks, fiziciană canadiană (d. 1933)
• 1878: Agner Krarup Erlang, matematician și statistician danez (d. 1929)
• 1879: E. M. Forster, romancier englez (d. 1970)
• 1883: Federigo Tozzi, scriitor italian (d. 1920)
• 1887: Wilhelm Canaris, amiral german (d. 1945)
• 1890: Anton Melik, geograf sloven (d. 1966)
• 1891: Prințul Constantin Constantinovici al Rusiei (d. 1918)
• 1892: Artur Rodzinski, dirijor croat (d. 1958)
• 1894: Satyendra Nath Bose, matematician indian (d. 1974)
• 1895: J. Edgar Hoover, director american al FBI-ului (d. 1972)
• 1897: Ana Aslan, medic specialist în gerontologie (d. 1988)
• 1897: Vasile Băncilă, filosof, eseist, publicist, profesor (d. 1979)
• 1897: Makoto Tomioka, scriitor și terorist japonez (d. 1926)
• 1900: Paola Borboni, actriță italiană (d. 1995)
• 1900: Xavier Cugat, muzician catalano-cubanez și lider de trupă (d. 1990)
• 1902: Buster Nupen, jucător de crichet sud-african (d. 1977)
• 1904: Fazal Ilahi Chaudhry, politician pakistanez (d. 1982)
• 1906: Giovanni D’Anzi, compozitor de melodii italian (d. 1974)
• 1907: Constantin Fântâneru, poet, prozator și critic literar (d. 1975)
• 1909: Dana Andrews, actor american (d. 1992)
• 1909: Barry M. Goldwater, senator al Statelor Unite din Arizona și candidat prezidențial (d. 1998)
• 1911: Hank Greenberg, jucător de base-ball (d. 1986)
• 1912: Kim Philby, spioană britanică (d. 1988)
• 1917: Jule Gregory Charney, meteorolog (d. 1981)
• 1917: Albert Mol, actor olandez (d. 2004)
• 1919: J. D. Salinger, romancier american (d. 2010)
• 1920: Virgilio Savona, cântăreț și compozitor (Quartetto Cetra)
• 1921: Isma’il Raji’ al-Faruqi, filosof și învățat al religiei comparative născut palestinian (d. 1986)
• 1922: Rocky Graziano, pugilist american (d. 1990)
• 1925: Stymie Beard, actor american (d. 1981)
• 1925: Mario Merz, artist italian (d. 2003)
• 1927: Maurice Béjart, dansator și coregraf francez (d. 2007)
• 1927: Vernon L. Smith, economist american, laureat al Premiului Nobel
• 1927: Doak Walker, jucător de fotbal american (d. 1998)
• 1928: Ernest Tidyman, scriitor american (d. 1984)
• 1929: Nicolae Linca, pugilist român (d. 2008)
• 1933: Frederick Lowy, educator, etician și președinte de universitate canadian
• 1933: Joe Orton, scriitor englez (d. 1967)
• 1934: Gheorghe Dinică, actor român de teatru și film (d. 2009)
• 1939: Emil Brumaru, poet român
• 1940: Frank Langella actor american
• 1942: Martin Frost, politician american
• 1942: Country Joe McDonald, muzician american (Country Joe and the Fish)
• 1942: Gennadi Sarafanov, cosmonaut rus
• 1942: Ovidiu Iuliu Moldovan, actor român de teatru și film (d. 2008)
• 1943: Don Novello, actor și scriitor american
• 1945: Jacky Ickx, pilot belgian de mașini de curse
• 1945: Vasile Crăiță-Mândră, pictor și caricaturist român
• 1946: Rivelino, fotbalist brazilian
• 1948: Vasile Hobjilă, politician român (d. 2004)
• 1949: Radu Țuculescu, scriitor român
• 1950: Manuel Fernandez Bordes, fizician spaniol
• 1951: Victor Huci, pilot român (d. 2011)
• 1952: Pantelimon Manta, politician român
• 1953: Greg Carmichael, chitarist britanic
• 1954: Mircea Mihăieș, profesor de literatura engleză și americană la Universitatea din Timișoara
• 1954: Victor Sanda, politician român
• 1957: Luis Guzmán, actor puerto rican
• 1958: Grandmaster Flash, cântăreț născut în India de Vest
• 1958: Ion Mocioalcă, politician român
• 1958: Ioan Aurel Rus, politician român
• 1959: Michel Onfray, filosof și eseist de origine franceză
• 1961: Gabriel Oprea, politician român
• 1961: Mark Wingett, actor britanic
• 1962: Maria Balea, graficiană română
• 1964: Dedee Pfeiffer, actriță americană
• 1966: Embeth Davidtz, actriță americană
• 1966: Alison Doody, actriță irlandeză
• 1966: Michael Imperioli, actor american
• 1968: Davor Šuker, fotbalist croat
• 1968: Stelian Fuia, politician roman
• 1969: Verne Troyer, actor american
• 1970: Gabriel Jarret, actor american
• 1972: Neve McIntosh, actriță scoțiană
• 1975: Joe Cannon, jucător american de fotbal
• 1977: Hasan Salihamidžić, fotbalist bosniac
• 1978: Jared Fogle, vocea Subway în reclamele televizate
• 1979: Brody Dalle, cântăreț australian (The Distillers)
• 1979: Koichi Domoto, artist japonez
• 1980: Elin Nordegren, model suedez
• 1981: Vasile Maftei, fotbalist român
• 1981: Zsolt Baumgartner, pilot ungar de mașini de curse
• 1981: Abdulkadir Kocak, pugilist turc
• 1981: Vojislav Vranjkovič, fotbalist bosniac
• 1982: David Nalbandian, jucător argentinian de tenis
• 1984: José Paolo Guerrero, fotbalist peruan
• 1985: Steve Davis, fotbalist irlandez

Decese

• 379: Sfântul Vasile cel Mare (n. 330)
• 404: Sfântul Telemachus
• 874: Hasan al-Askari, al unsprezecelea Shia Imam (n. 846)
• 898: Odo, Conte de Paris (n. 860)
• 962: Balduin al III-lea de Flandra (n. 940)
• 1384: Regele Carol al II-lea de Navara (n. 1332)
• 1432: Alexandru cel Bun, domn al Moldovei
• 1515: Regele Ludovic al XII-lea al Franței (n. 1462)
• 1554: Pedro de Valdivia, conchistador spaniol
• 1559: Christian al III-lea al Danemarcei și Norvegiei (n. 1503)
• 1560: Joachim Du Bellay, poet francez
• 1617: Hendrik Goltzius, pictor olandez (n. 1558)
• 1679: Jan Steen, pictor olandez
• 1716: William Wycherley, dramaturg englez
• 1730: Samuel Sewall, judecător născut englez (n. 1652)
• 1737: Antoine Bauderon (Senece), poet francez (n. 1643)
• 1742: Peregrine Bertie, al II-lea duce de Ancaster și Kesteven, om politic englez (n. 1686)
• 1748: Johann Bernoulli, matematician elvețian (n. 1667)
• 1766: James Francis Edward Stuart, „The Old Pretender” (n. 1688)
• 1782: Johann Christian Bach, compozitor german (n. 1735)
• 1789: Fletcher Norton, Primul Baron Grantley, politician englez (n. 1716)
• 1793: Francesco Guardi, pictor venețian (n. 1712)
• 1796: Alexandre-Théophile Vandermonde, matematician francez (n. 1735)
• 1800: Louis-Jean-Marie Daubenton, naturalist francez (n. 1716)
• 1808: Prințesa Louise de Saxa-Gotha-Altenburg (n. 1756)
• 1817: Martin Heinrich Klaproth, chimist german, fondatorul chimiei anorganice (n. 1743)
• 1892: Roswell B. Mason, primar al Chicago (n. 1805)
• 1894: Heinrich Hertz, fizician german (n. 1857)
• 1933: Harriet Brooks, fizician canadian (n. 1876)
• 1941: Vasile C. Buțureanu, geolog și pedagog român (n. 1858)
• 1944: Charles Turner, jucător australian de crichet (n. 1862)
• 1953: Hank Williams, cântăreț american (n. 1923)
• 1958: Edward Weston, fotograf american (n. 1886)
• 1960: Margaret Sullavan, actriță americană (n. 1911)
• 1964: Bechara El Khoury, președinte al Libiei (n. 1890)
• 1972: Maurice Chevalier, actor și cântăreț francez (n. 1888)
• 1980: Ernest Cormier, inginer și arhitect canadian (n. 1885)
• 1981: Beulah Bondi, actriță americană (n. 1888)
• 1986: Alfredo Binda, ciclist italian (n. 1902)
• 1992: Grace Hopper, pionier american în domeniul calculatoarelor (n. 1906)
• 1994: Lord Arthur Espie Porritt, guvernator-general în Noua Zeelandă (n. 1900)
• 1994: Cesar Romero, actor american (n. 1907)
• 1995: Fred West, ucigaș britanic în serie (n. 1941)
• 1995: Eugene Wigner, fizician ungar, laureat al Premiului Nobel (n. 1902)
• 1996: Arleigh Burke, amiral american (n. 1901)
• 1997: Townes Van Zandt, muzician american (n. 1944)
• 1998: Helen Wills Moody, tenisman american (n. 1905)
• 2001: Ray Walston, actor american (n. 1914)
• 2003: Joe Foss, politician și pilot de avioane de luptă american (n. 1915)
• 2003: Dumitru Tinu, ziarist, director la cotidianul Adevărul și al Clubului Român de Presă (n. 1940)
• 2005: Shirley Chisholm, prima femeie neagră membră a Congresului Statelor Unite (n. 1924)
• 2005: Hugh John Frederick Lawson, al VI-lea Baron Burnham, gazetar și politician britanic (n. 1931)
• 2005: Bob Matsui, congresman american (n. 1941)
• 2010: Lhasa de Sela, cântăreață americano-mexicană (n. 1972)
• 2011: Marin Constantin, fondator al Corului Național de Cameră Madrigal (n. 1925)
• 2012: Kiro Gligorov, primul președinte al Macedoniei (n. 1917)
• 2014: Traian T. Coșovei, poet român (n. 1954)

Sărbători

• „Ziua mondială a păcii”, proclamată de Vatican în anul 1982; la începutul fiecărui an, cu prilejul acestei zile, Suveranul Pontif adresează un mesaj credincioșilor
• „Ziua revoluției palestiniene”
• Haiti: „Ziua națională” – Proclamarea independenței (1804)

Sursa: wikipedia.org