Una dintre cele mai vechi mănăstiri din România şi, cu siguranţă, printre cele mai frumoase, Mănăstirea Radna se află în aceste zile într-un amplu proiect de renovare, început cu nouă luni în urmă. Un proiect de peste zece milioane de euro, realizat pe fonduri europene, în urma căruia Mănăstirea Radna va deveni o perlă a văii Mureşului, dar şi a judeţului Arad.
Proiectul, în valoare de 47 de milioane de lei, vizează reabilitarea exterioară a Mănăstirii Radna, dar şi reabilitarea interioară a corpurilor anexe, unde pe vremuri locuiau călugării franciscani, clădiri care astăzi se află în plină reconstrucţie, după ce în urmă cu un an arătau ca nişte ruine.„Este vorba despre o investiţie de aproape 11 milioane de euro, realizată de o asociere de trei firme. Este un proiect pentru dezvoltarea turismului cultural care a demarat efectiv în 2013, dar care nu putea fi realizată fără sprijinul unui europarlamentar german, Doris Pack. Această doamnă a insistat mult pentru acest proiect şi va veni în 12 mai la noi, alături de prietenul Lipovei, Willi Gering, pentru a vedea şi stadiul lucrărilor de la Mănăstirea Radna“, spune primarul Mircea Jichici.
Preotul paroh Andrei Retnholz susţine că Mănăstirea Maria Radna este vizitată zilnic de 200 de persoane din diverse colţuri ale lumii. „Lucrările sunt ample şi foarte grele, mai ales la turnuri. Practic, se va reabilita totul, mai puţin interiorul bisericii. În lateral vom construi un centru de informare modern, vom avea şi un magazin de suveniruri, dar şi mai multe toalete, fiindcă asta e o mare problemă, mai ales la sărbătorile mari. În clădirea veche, ce va fi complet renovată, interior-exterior, fiecare încăpere (sunt 80 la număr) va avea câte o destinaţie. Vor fi săli de expoziţie, de care s-au interesat deja artişti din ţară, vom avea o bibliotecă, săli de conferinţe, muzeu, vor fi şi 3-4 camere“, susţine preotul paroh.
Mănăstirea Maria Radna este una dintre cele mai vechi din România. Conform datelor prezentate la intrarea în mănăstire, în jurul anului 1520, o văduvă pioasă ridică prima capelă pe dealul din Radna. După ce Banatul va fi cucerit de către otomani, capela va sluji credincioşilor şi călugărilor franciscani, refugiaţi din calea năvălitorilor pe malul nordic al Mureşului. În 1695, în timpul asediului cetăţii medievale Lipova, soldaţii otomani au incendiat capela franciscanilor situată pe dealul de dincolo de Mureş, în Radna. În mod miraculos, icoana tipărită pe hârtie nu a ars, fiind găsită mai apoi de credincioşi printre resturile carbonizate. În 1709, în urma epidemiei de ciumă şi a promisiunii făcute de către locuitorii oraşului Arad, are loc pelerinajul acestui oraş la Maria-Radna, în semn de mulţumire pentru încetarea şi salvarea de această teribilă plagă. La data de 7 iulie 1756, în sărbătoarea Rusaliilor, are loc aşezarea pietrei de temelie a unei noi biserici pentru Maria-Radna, biserica veche fiind deja neîncăpătoare. Celebrarea este condusă de către prepozitul mare al Capitlului Catedral de Cenad, cu reşedinţa la Timişoara, Clemens Rossi. Noua biserică dăinuie până în zilele noastre. În ziua de 9 iunie 1767, din nou în sărbătoarea Rusaliilor, episcopul Franz Anton Leopold von Engl zu Wagrain, mută solemn şi în mod personal icoana miraculoasă din vechea capelă în noua şi frumoasa biserică, pe care o binecuvântase cu o zi înainte.
