Laptele este o secretie a glandelor mamare ale femelelor mamifere, care contine o multime de substante hranitoare, absolut necesare cresterii si dezvoltarii armonioase a puiutilor. Detractorii laptelui sustin ca omul este singurul mamifer care bea lapte de la alte mamifere. Ei bine, nu e tocmai asa, avand in vedere ca pisicile si cainii sunt hraniti cu lapte de consum si dupa intarcare.
Omul a introdus in alimentatia sa laptele altor mamifere acum circa 10.000 de ani, cand a inceput sa domesticeasca animale si a observat ca femelele anumitor specii stocheaza laptele: vaca, oaia, bivolita, camila, capra. Alte animale, domesticite cu vremea, nu au aceasta calitate, secretand lapte doar la “comanda” puiului. De atunci, omul beneficiaza de nutrientii din lapte si a invatat, intre timp, sa-l prepare in diverse moduri: branza, unt, iaurt etc.
S-a demonstrat deja ca lactaza, enzima secretata de aproape toti copiii, intra in deficit dupa 12-13 ani la anumite populatii, transformand laptele din hrana in otrava. Daca organismul nu mai produce suficienta lactaza, apare intoleranta la lactoza. Parte din aceasta ramane nedigerata, trecand din stomac in intestinul subtire si apoi in cel gros, unde incepe sa fermenteze, avand efecte foarte violente (diaree, dureri puternice). De aceea, adultilor li se recomanda maximum 500 ml de lapte pe zi, pentru a fi siguri ca lactoza se digera. E bine de retinut ca in cursul transformarii laptelui in iaurt, de pilda, lactoza este degradata. Prin urmare, daca ai intoleranta la lactoza, poti manca produse lactate, mai putin lapte proaspat.
Cel mai bun, laptele de capra. Este hranitor, iar compozitia lui e foarte asemanatoare cu cea a laptelui matern. De aceea, organismul copiilor, dupa diversificare, il accepta mult mai usor. Se digera usor si are mult mai putine grasimi decat cel de vaca. Cei care nu tolereaza laptele de vaca pot bea lapte de capra. Digestia usoara permite lactozei sa treaca mai repede prin tubul digestiv, eliminand posibilitatea de a fermenta si a face rau. Consumul de lapte de capra previne hipertensiunea, tulburarile de ritm cardiac, deranjamentele biliare. Tocmai de aceea este recomandat femeilor insarcinate. Pe de alta parte, laptele de capra are un procent de minerale si oligoelemente (fosfor, vitamine din complexul B) considerabil mai mare decat cel de vaca si mult mai usor de asimilat (precum cele din laptele matern). De aceea, este recomandat copiilor, in special celor cu intarzieri de crestere si de dezvoltare a sistemului nervos.
100 ml de lapte contin: 85-88 ml apa; 3-4 g proteine (predomina cazeina); 3-5 g grasimi (laptele de vaca); 6-12 g grasimi (laptele de bivolita si de cel de oaie); 4,8-4,9 g carbohidrati (90% lactoza); 125-150 mg calciu; 50 g sodiu; 200 mg potasiu; vitamine (cu precadere A si D); Este un aliment hranitor, e o excelenta sursa de proteine cu odeosebita valoare biologica, de micronutrienti, vitamine si minerale. Avantajele consumului moderat de lapte sunt mai multe decat dezavantajele:
Puncte tari: Datorita continutul mare de calciu, previne osteoporoza si rahitismul. Mai mult, calciul este foarte bine absorbit de organism pentru ca grasimea laptelui are vitamina D. Iar raportul optim dintre calciu, potasiu, magneziu si sodiu face ca un consum frecvent de lapte sa previna hipertensiunea arteriala. Laptele contine acid linoleic (omega 6), care intareste sistemul imunitar si mentine sanatatea colonului. Dozele mici si dese de produse lactate cresc absorbtia calciului cu 20%.Proteinele din lapte contin toti aminoacizii esentiali necesari cresterii, intretinerii si refacerii tesuturilor si organelor. Laptele are indice glicemic mic. Grasimea din lapte contine cele trei vitamine liposolubile (A, D, E), care se absorb in totalitate. In lapte, exista un raport optim intre calciu, potasiu, fosfor si vitamine (A, B1, B2 si B3). Calciul din lapte se combina cu grasimile alimentare, formand o substanta asemanatoare cu sapunul, care se elimina direct, fara sa se absoarba.
Puncte slabe: Este sarac in fier, cupru si vitamina C. Stimuleaza reactia pancreatica – de aceea, nu este recomandat decat in mici cantitati celor cu afectiuni ale pancreasului. Untul, smantana, branzeturile fermentate au multe grasimi. Din acest motiv, persoanele care vor sa slabeasca sau cele cu colesterol mare trebuie sa fie atente la cantitatea consumata.
Produsele lactate intretin focarul de infectie. De aceea, nu se recomanda lapte si iaurt bolnavilor de amigdalita sau faringita. Contine hormoni. Prin urmare, consumat in cantitati excesive, dezechilibreaza sistemul endocrin.
Toate produsele lactate, de la unt pana la diverse branzeturi, iaurt si chefir, au calitati nutritive si sanatoase, cu conditia, ca si in cazul laptelui dulce, de a nu fi consumate in exces. Telemeaua, de pilda, previne aparitia cariilor: determina cresterea pH-ului salivei, aceasta devenind alcalina, ceea ce duce la inhibarea activitatii bacteriilor. Branzeturile contin triptofan, un aminoacid folosit de creier pentru a produce serotonina. Dupa cum stim, serotonina este hormonul care ne da starea de bine. Asadar, branzeturile sunt concurente serioase ale ciocolatei. In plus, sunt alimente preferate in diete.
Chefirul (bautura gustoasa, obtinuta din lapte integral sau smantanit acidulat cu un ferment vegetal) este usor laxativ si, foarte important, contine lecitina, un stimulent pentru creier. Zerul contine vitamina B13, care fixeaza magneziul la nivel celular, marind rezistenta inimii la stres si efort. Proteinele din zer scad colesterolul, intaresc imunitatea, ajuta la reglarea greutatii corporale. Bacteriile lactice din chefir ajuta digestia, sistemul uro-genital si pe cel cardiovascular. Stimuleaza eliminarea fosfatilor si a ureei, motiv pentru care este recomandat in alimentatia copiilor si a batranilor. De altfel, chefirul, datorita enzimelor pe care le contine, este cel mai sanatos produs lactat.
Sursa: sanatate.bzi.ro
