Sudul litoralului a fost invadat de alge, după furtunile din Marea Neagră. Turiştii care ajung acum la mare trebuie să suporte mirosul greu emanat de acestea. Nemulţumiţi sunt şi administratorii plajelor care se plâng că vând mai puține șezlonguri decât de obicei, în apropierea apei. În fiecare noapte, sunt strânse sute de tone de alge.
De la începutul acestei luni şi până acum au fost adunate 2.400 de tone de alge. Numai în ultimele două zile s-au strâns 1.000 de tone de alge. Lucrătorii Administrației Bazinale de Apă Dobrogea-Litoral acționează numai noaptea, pentru că, pe timpul zilei, sunt turiști pe plajă. Specialiștii spun că dezvoltarea algelor a fost favorizată de temperaturile crescute din această vară. Cercetătorii de la Institutul de Cercetare şi dezvoltare Marină spun ca algele au trăit în bune condiții până în momentul în care a venit furtuna peste ele și le-a rupt de pe substratul pe care au stat fixate.
Un cordon de alge, pe alocuri gros de un metru, străjuiește plaja din Costinești. Algele nu afectează doar confortul turiștilor, ci și buzunarele administratorilor de plajă. „Se simt în încasări si în primul rând în satisfacția celor care vin pe plajă. Sunt zone care nu sunt ocupate din cauza mirosului. Dar este o poveste pe care ne-o asumăm”, a declarat Horia Constantinescu, administratorul unei plaje din Costinești.
„Am avut furtună foarte mare zilele trecute și din cauza aceasta au fost practic rupte de pe substratul pe care au stat fixate și au fost transportate de către curenții marini către mal”, a declarat Tania Zaharia, director științific al Institutului Naţional de Cercetare și Dezvoltare Marină. Numai în Costineşti, în fiecare seară, muncitorii Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea Litoral adună 10 camioane pline cu alge.
A doua zi, însă, alte plante marine sunt aduse de curenţi, la ţărm. Reprezentanţii Administraţiei Bazinale susţin că şi administratorii plajelor ar trebui să cureţe algele, măcar în timpul zilei, când utilajele nu pot face curăţenie. În 2012, câţiva biologi marini au propus Administraţiei Bazinale de Apă instalarea unor plase. Conform calculelor, la acea vreme un astfel de baraj pe o lungime de un kilometru ar fi costat 16.000 de euro. Totul a rămas însă la stadiul de plan, pentru că nu au fost fonduri.
Sursa: digi24
