Stresul ne albeste parul! O veche zicală zice ca ceea ce nu ne omoară ne face mai puternici. În unele cazuri, poate fi și cauza părului nostru înrăutățit. Pentru prima dată, oamenii de știință au identificat exact modul în care stresul din corp face ca părul nostru să devină cenușiu.
„Toată lumea are o anecdotă de împărtășit despre modul în care stresul îti afectează corpul, în special pielea și părul – singurele țesuturi pe care le putem vedea din exterior”, a declarat autorul principal Ya-Chieh Hsu, Alvin și Esta Star, profesor asociat de celule stem și Biologie regenerativă la Harvard, într-un comunicat.
„Am vrut să înțelegem dacă această conexiune este adevărată și cum stresul duce la schimbări în diverse țesuturi. Pigmentarea părului este un sistem atât de accesibil pentru a începe cercetarile – și în afară de asta, am fost cu adevărat curioși să vedem dacă stresul conduce într-adevăr la păr alb.”
Părul nu se grișează atât de mult, încât își pierde pigmentarea, un proces de știință numit canitate sau achromotrichia, care poate fi foarte accelerat de stres acut sau traume severe. Cercetătorii de la Universitatea Harvard au ajuns la această concluzie într-o oarecare măsură după ce au efectuat experimente pe șoareci. Ei au descoperit că atunci când li s-a administrat o substanță numită resiniferatoxină pentru a induce durere, blana animalelor a devenit complet albă în decurs de o lună. Experimentul a fost apoi repetat de mai multe ori folosind resiniferatoxina, care este un produs chimic natural găsit într-o plantă cactusă originară din Maroc, scriu autorii în Nature.
Stresul ne albeste parul
Pentru a afla mai multe despre impactul asupra stresului asupra corpului, în special asupra părului, cercetătorii au început apoi o analiză a întregului corp pentru a determina care sistem a fost responsabil pentru conectarea stresului la culoarea părului, restrângându-l la nivelul molecular. Ei au stabilit că stresul activează sistemul nervos simpatic – care este responsabil pentru răspunsul nostru la durere fizica sau psihica – care la rândul său provoacă daune permanente celulelor stem din foliculii de păr responsabili de regenerarea pigmenților. Aceste celule stem acționează ca un rezervor de celule, care va asuma într-o zi rolul de a produce pigment, dar stresul își rupe efectul.
Nervii simpatici se ramifică în foliculii de păr din piele, dar evenimentele stresante determină eliberarea unei substanțe chimice cunoscute sub numele de noradrenalină sau noradrenalină. Norepinefrina supraestimează celulele stem rezervate și le transformă excesiv în celule producătoare de pigmenți, epuizând stocul.
Sistemul nervos simpatic
Oamenii de știință au urmărit apoi sistemul nervos simpatic, ca o modalitate de a inhiba achromotrichia.
„După ce am injectat resiniferatoxină la șoareci, i-am tratat cu guanetidină, un antihipertensiv capabil să inhibe neurotransmisia prin fibre simpatice. Am observat că procesul de pierdere a culorii blanii a fost blocat de tratament”, a declarat coautorul studiului Thiago Mattar Cunha al Universității din São Paulo într-o declarație. Neurotransmisia a fost întreruptă, prevenind diferențierea melanocitelor de celule stem și prevenind pierderea culorii blanii. Șoarecii modificați genetic au confirmat în continuare constatarea.
Dar cum afectează acest lucru oamenii? Pentru a afla, cercetătorii au tratat o cultură a melanocitelor umane cu noradrenalină și au descoperit că o genă care codifică proteine numite kinina dependentă de ciclină (CDK) – a cărei expresie a fost modificată în cea mai mare parte după inducerea stresului la șoareci – a observat în mod similar o creștere.
„Când am început să studiem acest lucru, m-am așteptat ca stresul să fie rău pentru organism – dar impactul nociv al stresului pe care l-am descoperit a fost dincolo de ceea ce mi-am imaginat”, a spus Hsu. „După doar câteva zile, toate celulele stem prin care se regenerează pigmentul au fost pierdute. După ce au dispărut, nu mai puteți regenera pigmentul. Daunele sunt permanente.”
Mecanismele exacte din spatele acestor interacțiuni rămân necunoscute, dar cercetătorii spun că ele avansează înțelegerea noastră despre cum stresul poate afecta corpul și organele și țesuturile acestuia. Cercetătorii concluzionează că acum știu că neuronii pot regla celulele stem, dar pentru a afla amploarea acestui lucru va necesita cercetări viitoare.
Sursa: bzi.ro
