Ioan Marin Crişan, preşedintele Filialei Arad a Confederaţiei Patronatul Român, Marcel Măinescu, vicepreşedintele Filialei Arad a Confederaţiei Patronatul Român, şi Mark Sorin Deszo, preşedintele Filialei Harghita a Confederaţiei Patronatul Român au participat la un atelier de discuţii al Comisiei Europene în Ungaria, privind viitoarele politicile sociale și ocuparea forței de muncă în 2016. Raportul de țară al Comisiei Europene privind Ungaria a servit drept bază pentru discuții .
Evenimentul a avut loc la Európa Pont, în Budapesta, în data de 04 aprilie 2016 iar cei care au participat la dezbatere au fost reprezentanţii Comisiei Europene în Ungaria şi aici îi amintim pe: Dr. Gábor Zupkó, șef al Reprezentanței Comisiei Europene în Ungaria, Barbara Kauffmann, Director Comisia Europeană, DG Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune, Dr. Áron Kiss şi Balázs Rottek Comisia Europeană, DG Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune. De asemenea, au avut discursuri membri ai consiliului HEBC TBC, respectiv: Dr. Fruzsina Albert, MTA TK Institutul pentru membrii Sociologie HEBC Board, Dr. Ágnes Fábián, Președinte, Henkel Magyarország Ltd, HEBC, Béla Zagyva, Managing Director, Nokia Solutions și Rețele, HEBC, Dr. Márton Medgyesi , Institutul de Cercetări Sociale TARKI, Dr. Ágota Scharle, Institutul Budapesta.
Iată ce a declarat Ioan Marin Crişan preşedintele Filialei Arad a Confederaţie Patronatului Roman la reveniea din Ungaria: „În primul rând doresc să le mulţumesc gazdelor că ne-au invitat la acest eveniment şi ne-au dat ocazia să învăţăm din experienţa domniilor lor. Am fost împresionat de colaborarea reală între factorul politic şi cel al mediului de afaceri, sindicate şi reprezentanţii persoanelor defavorizate. Întrucât economicul se mişcă foarte repede şi unul dintre factorii determinanţi în procesul de producţie este forţa de muncă calificată care lipseşte de peste tot, va trebui ca începând de mâine să luăm împreună cu politicul măsuri pentru pregătirea reală a tinerilor spre calificări în meserii reale care sunt cerute pe piaţa muncii.
Ungaria încearcă să găsească soluţii pentru oprirea migraţie forţei de muncă calificate printr-o lege a salarizării motivate şi bine fundamentate, luând ca bază de calucul salariul şi coşul zilnic dar şi găsirea unor soluţii de reglemetare a diferenţelordinte cele două prin politici guvernamentale reale.
Este un exemplu pe care atât politicienii cât şi guvernanţii români trebuie să îl urmeze deoarece şi noi asemeni tuturor ţărilor est-europene ne confruntăm cu această problemă a diferenţelor dintre coşul zilnic şi salariu.
Dacă luăm în calcul salariul unui muncitor din România care este calificat, îşi vede serios de treabă, fără abateri, fără sancţiuni salariale sau condedii de odihnă şi medicale, vedem că salariul pe care îl primeşte este de 250 de euro. Întrebare este dacă politicinii şi guvernanţii au putea trăi cu acesti bani?
De aceea ar trebui să ne aşezăm la masă politic, decizional, mediu de afaceri şi social şi sindical şi să găsim soluţii reale pentru a repune în funcţiune economia românească. ”
