BUCURIA CREȘTINILOR DE PRETUTINDENI! HRISTOS A ÎNVIAT!
Astazi Hristos a biruit moartea prin propria moarte rupând legaturile iadului, aducând bucuria bucuriilor, vestea veștilor: HRISTOS A ÎNVIAT, si odată cu El și tot neamul omenesc.
„Dacă Hristos a înviat şi noi vom învia” avea sa spuna Sfantul Apostol Pavel, subliniind totodata esenta bucuriei acestei sarbatori a sarbatorilor, pentru ca ziua Învierii e marea sărbătoare a creştinilor de pretutindeni, toţi adunându-se într-un gând, o credinţă, o speranţă şi o iubire. Părintele Visarion spunea că „minunea Învierii este asemenea unui munte înalt de pe vârful căruia se vede, se înţelege şi se luminează toată viaţa noastră de aici de pe pământ şi de dincolo de mormânt. Ea este asemenea unui far călăuzitor, aşezat la hotarul dintre două lumi: cea de aici şi cea viitoare. În lumina Învierii lui Hristos înţelegem mai bine rostul nostru de aici, de pe pământ, valoarea vieţii pe care am primit-o de la Dumnezeu, ca şi a îndatoririlor pe care le avem în societate”.
De astazi, având Lumina Invierii drept pavăză, ce ne mai împiedică a ne pune viața în perspectiva ei? Ce neputințe personale ne mai pot despărți de ea? Ce neajunsuri o mai pot pune sub obroc?
Un început bun pus astăzi în Inviere nu poate decât sa ne facă oamenii potriviți la locul potrivit oriunde ne-am afla, situându-ne în poziția omului care sfintește locul și care revarsă râuri de lumină și bucurie în semeni.
Într-un gand și o inimă să cântăm astăzi având alături întreaga suflare omenească: ”Piatra fiind pecetluită de iudei şi ostaşii străjuind preacurat Trupul Tău, înviat-ai a treia zi, Mântuitorule, dăruind lumii viaţă. Pentru aceasta, Puterile cerurilor strigau Ţie, Dătătorule de viaţă: Slavă învierii Tale, Hristoase! Slavă împărăţiei Tale! Slavă iconomiei Tale, Unule Iubitorule de oameni!”
HRISTOS A ÎNVIAT! SĂRBĂTORI CU LINIȘTE, BUCURIE ȘI NĂDEJDEA ÎNVIERII PERSONALE!
Monahul Serafim (Schitul Moneasa)
