Prefectul Aradului nu este la prima abatere în ceea ce privește modul în care îi abordează pe ceilalți, fie că îi sunt colegi, subordonați sau pur și simplu interlocutori ocazionali.
Desigur relația reprezentantului guvernului, de fapt un fel de garant al legii, al statului de drept în teritoriu, cu presa este cu atât mai importantă, în fond prefectul nu poate reacționa ca o simplă persoană particulară atunci când găsește în presă lucruri care nu îi convin sau cu care nu este de acord. Dincolo de demnitatea sa personală, el este un înalt funcționar de stat care reprezintă față de societate, față de opinia publică statul, respectiv administrația centrală formată pe baza alegerilor din patru în patru ani.
Chiar dacă sintagma nu mai este la modă, presa în continuare este cea de a patra putere în stat, desigur una informală, dar având un rost de mare importanță: în fond ea, presa, relaționează celelalte puteri cu opinia publică, în practică cu acei alegători care au făcut ca Gheorghe Stoian să ajungă acum, chiar dacă vremelnic, în funcția de prefect al Aradului.
Modul în care cel care ocupă o astfel de funcție relaționează cu presa este de mare importanță privind sentimentul de confort al cetățenilor, convingerea lor că în societatea în care trăiesc funcționează principiul: omul potrivit la locul potrivit.
Altfel spus, prefectul Stoian prin modul agresiv, contondent și răzbunător în care îi tratează pe cei cu care nu este de acord, în acest caz un jurnalist care l-a criticat în termeni foarte duri, poate nu tocmai civilizați, aduce deservicii de fapt statului pe care îl reprezintă, cetățenilor care așteaptă de la el un comportament decent și în limitele legii.
Faptul că a dat în judecată o redacție, este dreptul său, chiar dacă ar trebui să se ajungă la asta în ultimă instanță, atunci când nu mai există nici o altă cale de înțelegere.
Însă modul în care a încercat să se folosească de puterea sa pentru a pune la punct un jurnalist este inacceptabil și compromițător pentru un funcționar public. La fel cum ar fi inacceptabil și compromițător dacă ne gândim și că mâine, poimâine, prefectul, garantul legii, va încerca să se răzbune pe șeful unei societăți, a unei companii și va proceda la fel.
Având în vedere toate acestea, presa arădeană, solidară în numele libertății presei bazate pe un drept fundamental al omului: libertatea cuvântului și a opiniei, apelează la conștiința Domnului Stoian, sperând într-un ultim gest care ar putea salva situația astfel creată: demisia de onoare!
