Un dezastru natural, care riscă să atragă după sine și altele, s-a produs în județul Călărași. Lacul Iezer a secat în mai puțin de trei luni. Întinderea de apă era casă pentru mai bine de 30 de specii de păsări protejate în Europa. Acum zona e pustie, iar lacul, care era plin de peşte până mai ieri, s-a transformat într-un teren deșertic.
Cele 400 de hectare ale Lacului Iezer au dispărut pur şi simplu. La începutul lunii iulie, lacul iezer din Calaraşi avea o adâncime de 1,70 metri. Acum, după numai câteva luni, a secat şi putem spune că s-a transformat intr-un desert fără viaţă.
Specialiştii de la Societatea Ornitologică Română au filmat întinderea de apă şi atunci, şi acum şi au alertat autorităţile.
„Acest lac este extrem de important pentru supravieţuirea unor anumite specii de păsări periclitate la nivel internaţional. Fără apă, practic, situl ăsta, care e și arie protejată, este distrus!”, spune Emil Todorov, ornitolog.
Autorităţile în măsură să salveze lacul Iezer s-au întâlnit de două ori până acum. Degeaba. Plan concret de rezolvare a situaţiei nu au găsit încă.
„Am încerat să discutăm cu cei implicati în această activitate, în speţă cu ANIF-ul, cu federaţia de udători – care este refractară la toate discuţiile noastre, n-au vrut niciodată să participle, Apele Române, asociaţii noștri, toţi cei implicați”, spune Viorica Rădulescu, director la Piscicola Călărași.
Din păcate, nu s-a ajuns la nicio concluzie, mărturisește directoarea.
Ecologiştii spun că lacul a secat pentru că nu mai poate fi alimentat natural decât cu apă de ploaie, iar aceasta este insuficientă.
„Canalul de alimentare apartine ANIF-ului (Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare – n.r.), care l-a dat în concesiune pe 49 de ani unei confederatii de udători. Aceştia au obturat canalul pentru a avea ei apă de irigații”, explică Viorica Rădulescu.
Singura salvare ar putea fi un stăvilar amplasat pe Lacul Gălăţui, însă…
„Acest stăvilar este defect de vreo 15 ani. Nimeni nu s-a preocupat să il repare. Toată lumea a aşteptat de la Dumnezeu”, spune Petre Barbu, administrator piscicol al Lacului Gălățui.
„Radierul jos e din beton şi această poartă metalică urca şi trecea apa. Voia să o închidă, o lăsa în jos. şi nu mai funcţioează de 15 ani. De 15 ani nu mai funcţionează. Aveau şi balustradă aici, astea s-au furat, s-au defectat, acolo nu mai există nici legătură şi astea asigurau un volum mare de apă, tot necesarul”, explică Petre Barbu.
Contactaţi de jurnaliştii Digi24, reprezentanţii Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare nu au vrut să comenteze subiectul. În tot acest timp, o arie naturală protejată dispare şi, odată cu ea, şi zeci de specii de păsări, printre care gâsca cu gât roşu, pelicanul comun şi pelicanul creţ.
Sursa: digi24.ro
