IARBA GRASĂ UN VERITABIL ALIMENT NATURAL

by Cristian Dobre

O vedem peste tot in culturi si o consideram buruiana, dar putini stiu ca aceasta planta are numeroase proprietati terapeutice si ca este comestibila, atat sub forma proaspata, cat si gatita. Vorbim despre iarba grasa (Portulaca oleracea) este o planta anuala din familia Portulacaceae, originara din Europa de Sud si Orientul Mijlociu.

In Romania este supranumita si gratita. Este mentionata de Dioscoride in lista plantelor medicinale folosite de daci, sub numele de lax. Este o planta cu radacina pivotanta, cu tulpina cilindrica si dura, carnoasa, taratoare, insa este capabila sa dezvolte si tulpini erecte, adesea cu o nuanta rosiatica si ating lungimi de 10-40cm. Frunzele sunt groase, spatulate, ingustate spre baza, lucioase, de culoare verde inchis.

Florile sunt mici, colorate in general in galben, insa pot fi si nunante de portocaliu sau rosiatic. Fructul este o capsula cu numeroase seminte mici de culoare cenusie. O samanta isi pastreaza proprietatile germinative 3 – 4 ani. Perioada de inflorire este sfarsitul verii, inceputul toamnnei.

Planta prefera solurile usoare, nisipoase, bogate in substante nutritive, situate in zone calde de pe glob, cat si in cele temperate sau reci. Creste salbatica sau cultivata in Europa, America si Asia.

„Este un aliment veritabil, natural, o planta care nu necesita tratamente chimice sau ingrasaminte si care poate fi cultivata cu succes in sistem ecologic. Traieste foarte bine in flora spontana. La noi este considerata buruiana insa este pretuita in strainatate, recunoscuta in tari ca SUA, Franta, Germania, Grecia, Cipru”, spune Costel Vanatoru, specialist al Statiunii de Cercetare Legumicola Buzau, pentru Adevarul.

Proprietatile terapeutice ale grasitei

emolient, vermifug, depurativ, diuretic,
usor hipnotic, racoritor,
coagulant
calmant al aparatului digestiv si chiar al articulatiilor,
calmant nervos

Ca medicament se foloseste sub forma de ceai sau infuzie – 2 lingurite de planta la 250 ml apa clocotita. Se pot consuma 2-3 infuzii pe zi.

Indicatii terapeutice
Malnutritie
Imbunatateste capacitatile congnitive
Afectiuni ale aparatului urinar, cistite, dureri la urinare, litiaze urinare
Diaree si dizenterie, alaturi de alte plante medicinale
Diabet, scade nivelul zaharului din sange si favorizeaza secretia insulinei
Hemoragii, are actiune coagulanta (de exemplu sangerari din nas)
Hemoroizi
Artrita, diverse dureri, are actiune antiinflamatoare si analgezica
Afectiuni ale pielii: arsuri, abcese, ulcere, plagi, infectii streptococice, diverse iritatii. Frunzele proaspete au efect racoritor, calmant, antiiritant, analgezic si antiinflamator asupra pielii. Pot fi aplicate sup forma de cataplasma.
Muscaturi de insecte

Cercetatorii americani au descoperit ca frunzele de grasita contin mai multi acizi grasi Omega-3 decat orice alta planta comestibila, facandu-le potrivite pentru imbunatatirea functionarii creierului si a sistemului cardiovascular. S-a mai descoperit ca iarba grasa contine de pana la 20 de ori mai multa melatonina, decat oricare alt fruct sau leguma testata.

Utilizari in gastronomie
Grasita nu are aroma; frunzele carnoase au un gust racoritor si astringent (un pic citric) si o textura in acelasi timp crocanta si suculenta.

Frunzele si tulpinile tinere sunt un adaos placut la salate. In Orientul Mijlociu se prepara salate delicioase din frunze de grasita tocate, iaurt si diverse vegetale verzi (castravete verde, ardei gras, etc.) ca acompaniament pentru carnea fripta.
Frunzele mature se oparesc si se utilizeaza ca leguma. Gatitul potenteaza continutul lor mucilaginos, ceea ce le face un ingrosator bun pentru supe si tocane.

In Turcia, de exemplu, grasita este folosita la prepararea tocanelor de miel si de fasole, in timp ce in jurul intregii Mediterane este utilizata la prepararea supelor.

In Mexic este gatita cu carne de porc, rosii si ardei iuti (in special cei din varietatea chipotles). Grasita merge foarte bine combinata cu spanac, ulei de masline si zeama de lamaie. Este un insotitor de mare calitate pentru felurile preparate cu sfecla, fasole, castraveti, oua, branza, cartofi noi, iaurt.

Dintre celelalte condimente, se potriveste bine cu limba mielului, hasmatuchi, nasturel, creson, ruccola, macris, patrunjel, menta etc.

 

Sursa: sanatate.bzi.ro

Facebook Comments