În urmă cu peste 15000 de ani, populaţia umană din Europa a suferit schimbări semnificative. Analize ADN, făcute pe schelete datate în această perioadă, demonstrează faptul că în structura genetică a indivizilor studiaţi s-a produs o transformare, determinată, cel mai probabil, de situaţia climei de la acea vreme. Conform rezultatelor obţinute de cercetători, se pare că grupurile de vânători-culegători au fost înlocuite atunci de o populaţie necunoscută.
Pe parcursul cercetării, specialiştii Institutului Max Planck din Germania au folosit ADN prelevat de la nivelul rămăşiţelor osoase ale unor indivizi care au trăit în perioada cuprinsă între anii 35000 – 7000 î.Hr. Oamenii de ştiinţă s-au concentrat, îndeosebi, asupra materialului genetic care indică linia genealogică maternă şi au aflat că markerii genetici din rândul populaţiilor studiate au dispărut complet la sfârşitul Epocii de Gheaţă.
Pentru a reconstitui ADN-ul indivizilor analizaţi, oamenii de ştiinţă au folosit fragmente osoase provenind din ţări precum Italia, Germania, Belgia, Franţa, Cehia şi chiar România. Trei dintre scheletele studiate au aparţinut unor indivizi care au trăit în zona Franţei şi a Belgiei de astăzi, în timpul Epocii de Gheaţă.
Analizând materialul genetic al acestora, s-a demonstrat că indivizii aveau un set unic de markeri genetici. Pe de altă parte, reprezentanţii populaţiilor care au trăit în perioada următoare nu mai prezentau, sub nicio formă, această caracteristică genetică. Acest rezultat demonstrează faptul că omul modern a părăsit Africa într-o singură etapă, care avut loc în urmă cu circa 50.000 de ani.
Mai mult decât atât, oamenii de ştiinţă germani au aflat că populaţiile umane care au dispărut din Europa în timpul Epocii de Gheaţă au fost înlocuite de noi comunităţi, imediat după ce clima a permis din nou stabilirea în zona Europei. „Am descoperit un nou capitol din istoria umanităţii. Este vorba de înlocuirea vânătorilor-culegători cu o populaţie total necunoscută. Acesta este motivul pentru care populaţia europeană băştinaşă s-a retras atunci în sudul continentului”, a declarat Cosimo Posth, profesor în cadrul Universităţii din Tübingen.
Sursa:descopera.ro
