”Veniți de primiți Lumină!”. Care să fie cea mai emoționantă și plină de sens chemare pe care Biserica o adresează nouă, credincioșilor, fiecăruia în parte și tuturor împreună, dacă nu aceea de a lua Lumină?
Mănăstirea Gai, granița dintre noapte și zi, lumini stinse și liniște. Loc, timp și stare care s-au îmbrăcat în haina bucuriei la chemarea Preasfințitului Părinte Emilian Crișanul de a primi Lumina Sfântă. Moment unic, în care sutele de arădeni prezenți la Mănăstirea Gai s-au întâlnit, în gestul aprinderii lumânărilor și părtășirii acesteia de la unii la alții, cu arădenii aflați în celelalte biserici ale Arhiepiscopiei, cu credincioșii din întreaga țară, cu cei din afara granițelor… cu toți cei care în Noaptea Învierii au răspuns acestei chemări.
În acest moment, în care timpul și spațiul s-au pierdut în Lumină, Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul a așezat la sufletele tuturor un cuvânt de învățătură menit a menține vii pentru mult timp candelele ce tocmai s-au aprins în sufletele celor prezenți.
”Praznicul Învierii Domnului nostru Iisus Hristos -izvorul învierii noastre
Hristos a Înviat!
Învierea Domnului Iisus Hristos ne descoperă dragostea nemărginită a lui Dumnezeu față de oameni. Nașterea Domnului, Botezul, Schimbarea la Față, minunile, pătimirile, răstignirea și moartea Sa pe Cruce ne pregătesc pentru Înviere.
În fiecare an prăznuim Învierea Domnului, eveniment ce s-a petrecut în cetatea Ierusalimului, acum aproape două mii de ani.
În fiecare an bisericesc, creștinii care cred în Hristos Cel Înviat se pregătesc pentru Învierea cea de obște și viața veșnică (conform Simbolului de credință). Aceasta înseamnă că noi apreciem faptul că Dumnezeu și-a dat viața pentru oameni: „Mai mare dragoste decât aceasta nimeni nu are, ca sufletul să și-l pună pentru prietenii săi” (Ioan 15,13).
Toată istoria mântuirii omului cuprinde mărturia dorinței Domnului Hristos de a fi și noi „acolo unde este El” (Ioan 12,26). În acest sens Sfântul Apostol Pavel ne îndeamnă: „De credem că Iisus a murit și a înviat, tot așa credem că Dumnezeu pe cei adormiți întru Iisus, îi va aduce împreună cu El” (I Tesaloniceni 4,14).
Sfintele Paști (din ebraicul Pesah, care înseamnă trecere), sunt sărbătoarea trecerii de la păcat și moarte la sfințenie, lumină și viața veșnică. Sărbătoarea Paștelui desăvârșește, recapitulează, pătrunde și dă sens tuturor celorlalte sărbători ale Bisericii Ortodoxe, pentru că prin Înviere, Dumnezeu evidențiază valoarea infinită a persoanei umane. De aceea, întreaga Biserică se roagă și cântă de Sfintele Paști: „Acum toate s-au umplut de lumină: cerul și pământul și cele de sub pământ”.
Așadar cu lumânările în mâini să umblăm pe calea vieții în lumina Învierii lui Hristos. Lumânările și ouăle roșii de Paști semnifică faptul că viața este mai tare decât moartea, ele arătând biruința Crucii și a iubirii răstignite asupra răului și a patimilor egoiste. Noi, oamenii avem nevoie de lumină, de puterea Crucii și a Învierii Domnului, de har și sfințenie pentru a trăi în iubire, armonie și comuniune. Să ne împărtășim din lumina Învierii Domnului pentru a avea gânduri curate, cuvinte ziditoare și fapte bune, care să ajute familia și societatea românească la o viață creștină autentică, la o normalitate a legăturilor dintre oameni, dintre instituții și dintre noi și Dumnezeu.
În lumina Învierii și a libertății, să prăznuim cu toții, clerul și credincioșii din Arhiepiscopia Aradului, dimpreună cu toți românii din țară și diaspora, Sfintele Paști, „Ziua Învierii, și să ne luminăm cu prăznuirea și unul pe altul să ne îmbrățișăm…”, bucurându-ne de dragostea lui Dumnezeu și mărturisindu-o în lume, neuitând de cei săraci, bolnavi și singuri.
Dorim clerului, monahilor și dreptmăritorilor creștini din Arhiepiscopia Aradului ca bucuria, lumina și pacea Învierii Domnului să le cuprindă inimile, familiile și comunitățile, îmbrățișându-vă pe toți și pe fiecare în parte cu mărturia sfântă: „Hristos a Înviat! Adevărat a Înviat”!”
†Emilian Crișanul
Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Aradului”
Arad, Mănăstirea Gai, 28 aprilie 2019. Locul și timpul în care, cumva, într-o armonie perfectă, luminoasă și cu chip senin, toți cei prezenți au înțeles că viața este tocmai despre a fi, a dărui și a primi unii de la ceilalți Lumină.
HRISTOS A ÎNVIAT!
