În 2020, pandemia a provocat o scădere generală a numărului de locuitori în majoritatea țărilor, din cauza ratei semnificative de mortalitate pe care a avut-o, în țări precum a noastră datele oficiale ale guvernului fiind de 70.000 de decese, în timp ce statisticile au dat cu aproape 60.000 de decese mai mult decât cele pe care Executivul a dorit să le numere, potrivit La Gaceta, citat de Rador.
Acest lucru nu s-a întâmplat în restul țărilor Uniunii Europene, dar în orice caz, pentru a face această scurtă analiză am vrut să plecăm de la cifrele oficiale pentru 2020 și să le comparăm cu 2021 și 2022, pentru a vedea ce s-a întâmplat după pandemie în Uniunea Europeană și în zona euro.
Vedem astfel că în Uniunea Europeană am pierdut locuitori în ultimii doi ani, față de 2020, 0,11% în 2021 și 0,04% în 2022, aceasta însemnând că am pierdut 656.428 de locuitori în total, în cei doi ani menționați.
Dacă facem aceeași analiză și asupra țărilor din zona euro, avem o veste mai bună, zona euro în 2021 nu are o creștere a populației, rămâne la fel, dar în 2022 are o creștere de 0,1%, ceea ce ne permite să afirmăm că populația în cele 20 de ţări ale zonei euro a crescut cu 312.193 de locuitori.
În anul 2020, populația, în valoare absolută, era în UE de 447,5 milioane de locuitori, în 2022 era de 446,8 milioane.
Datele sunt bune pentru noi, pentru că știm că natalitatea în toate țările UE este foarte scăzută și, dacă aceste cifre privind numărul de locuitori nu au scăzut într-un mod mult mai îngrijorător, acest fapt s-a datorat imigrației, care a susținut ponderea populației europene.
Pe de altă parte, vedem că în Franța sunt tensiuni, pentru că președintele țării a decis să amâne cu doi ani pensionarea francezilor, pentru a încerca să evite falimentul sistemului de pensii, pe termen mediu, iar (în Spania) Airef (La Autoridad Independiente de Responsabilidad Fiscal) tocmai l-a criticat dur pe ministrul Securității Sociale, pentru reforma sa dezastruoasă, pe care spune că o va prezenta Europei, fără a negocia cu CEOE (Confederación Española de Organizaciones Empresariales, comunitatea spaniolă de afaceri) sau cu orice alt reprezentant al oamenilor de afaceri și, potrivit acestei agenții independente, o asemenea reformă ar face ca, în câțiva ani, Spania să acumuleze o datorie mai mare de 150% din PIB, dacă ar vrea să plătească în continuare pensiile.
Una dintre marile probleme din toate țările este aceea că speranța de viață a crescut, din fericire, dar pe de altă parte, masa lucrătorilor având capacitatea de a genera venituri suficiente pentru sistemul de pensii se micșorează și, în curând, numărul angajaților din sectorul public, plus cel al pensionarilor, plus cel al șomerilor, poate ajunge mai mare decât cel al lucrătorilor din sistemul productiv și, prin urmare, vor fi mai mulți oameni plătiți decât numărul celor care lucrează pentru susținerea sistemului. Pe scurt, devenim o regiune a oamenilor bătrâni.

Franța și Țările de Jos, cele mai mari creșteri

Avem 17 țări cu o creștere (a numărului de locuitori), față de 10 cu o scădere (a numărului de locuitori), iar cele cu scădere au o pondere mai mare decât cele cu creștere, deoarece țările cu cea mai mare creștere, în procente, și anume Luxemburg, Irlanda, Cipru, Malta și Suedia, sunt țări foarte mici.
În valoare absolută, Franța este țara cu cea mai mare creștere, adăugând 357.051 locuitori în doi ani, urmată de Țările de Jos, care adaugă 183.087 de locuitori, Suedia, cu 124.737 de locuitori, Belgia, cu 108.696, și Spania, care este a cincea țară, în valoare absolută, cu cea mai mare contribuție, de 100.191 de locuitori.

Italia, Polonia și România, cele mai mari scăderi

Pe de altă parte, țările cu cele mai mari scăderi sunt Italia, cu o scădere a populației de 658.366 de persoane, fiind, fără îndoială, țara cu cele mai proaste performanțe la această variabilă.
Ea este urmată de a șasea cea mai importantă țară din UE, Polonia, care are o scădere de 303.891 de locuitori, urmată de România, cu o scădere de 290.740 de locuitori, Croația, recent intrată în zona euro, cu o scădere cu 179.091 de locuitori, și Cehia, care, deși a avut o creștere în 2022, nu a crescut suficient și a înregistrat o pierdere de 177.232 de locuitori.
Comisia Europeană, prezidată de Von der Leyen, este cufundată în Agenda sa climatică pentru 2030 (Green Deal) și preocupată ca hrana noastră să fie cea mai sănătoasă din lume, fiind dispusă să ne facă să mâncăm insecte, mai degrabă decât să se îngrijoreze pentru iarna demografică ce ne așteaptă.
Cunosc o singură țară, Ungaria, care implementează planuri foarte serioase și agresive de promovare a natalității, care a pierdut 80.516 de locuitori în doi ani, dar se pare că într-un timp foarte scurt își poate redresa rata natalității.
Ceilalți lideri ai noștri cred că migrația este soluția, uitând că se poate răsturna oricând situația (criza din 2008-2014 a făcut ca mulți migranți columbieni să se întoarcă în țara de origine) și că este nevoie și de politici de integrare culturală, pentru a evita apariția de ghetouri, care distorsionează social orice țară. Trebuie doar să te uiți spre Franța și mai ales spre Paris ca să îți dai seama.
Europa și liderii ei trebuie să includă în planurile lor, imediat, măsuri care să promoveze natalitatea și să ne reducă dependența de migrație în următorii 20 de ani, potrivit La Gaceta, citat de Rador.