Cursul anunţat de BNR pentru euro a crescut luni cu 1,31 bani, la 4,4274 lei, în timp ce francul elveţian a urcat cu 3,32 bani, la 4,2140 lei, influenţat în principal de deprecierea leului în raport cu euro, iar dolarul a crescut mai puternic, cu 5 bani, la 3,9089 lei.
Referinţa euro s-a situat vineri la 4,4143 lei, iar cea pentru francul elveţian la 4,1808 lei.
Aproape de ora 13:00, când BNR anunţă cursul de referinţă, francul era cotat pe pieţele externe în scădere cu 0,2% faţă de ultima tranzacţie de vineri, la 0,9519 euro. Vineri, aproape de ora 13:00, moneda elveţiană se tranzacţiona la 0,9472 euro.
Francul elveţian a atins pe 23 ianuarie un maxim istoric, de 4,5817 lei, după mai multe şedinţe în care a doborât record după record, ca urmare a eliminării plafonului minim de 1,2 franci/euro impus de Banca Elveţiei.
La maximul de 4,5817 lei, francul era în urcare cu 22,5% faţă de cursul de 3,7415 lei înregistrat miercuri, 14 ianuarie, înainte de decizia Băncii Elveţiei de a renunţa la plafon.
În prezent, francul se plasează cu 8% sub recordul din 23 ianuarie, dar se află cu 12,6% peste referinţa BNR din 14 ianuarie, ultima înainte de anunţul Băncii Elveţiei.
Pentru dolar, banca centrală a anunţat o referinţă în urcare cu 1,3%, de la 3,8583 lei la 3,9089 lei.
Cursurile de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.
Aproape de ora 13:00, euro era cotat în piaţa interbancară la 4,4265 – 4,4285 lei, faţă de 4,4165 lei în tranzacţiile efectuate pe finalul şedinţei de vineri a pieţei locale.
Piaţa s-a animat comparativ cu evoluţia din deschidere, iar volumele se aflau la mijlocul zilei cu un sfert peste media pentru acest interval al zilei.
Tranzacţiile dintre băncile comerciale au avut loc într-un interval de aproximativ 1 ban, minimul fiind înregistrat dimineaţă la 4,4170 lei/euro, iar maximul aproape de mijlocul şedinţei la 4,4280 lei/euro.
În regiune, forintul şi zlotul au avut o evoluţie similară cu cea a leului, consemnând deprecieri în raport cu euro de câte 0,5%.
În sistemul bancar, surplusul de lichiditate a urcat în luna ianuarie la cel mai ridicat nivel de la începutul lui 2007, potrivit unei note către investitori şi analişti a ING Bank România.
„Conform aşteptărilor noastre, surplusul de lichiditate a crescut puternic şi a atins 13,3 miliarde de lei în ianuarie, după ce în decembrie băncile au plasat la BNR, în medie, 6,9 miliarde de lei în fiecare zi. Este cea mai ridicată valoare din februarie 2007 şi cu mult peste media de 2,3 miliarde de lei din 2014. Acest rezultat sprijină aşteptările noastre pentru scăderea randamentelor pe termen
scurt în perioada următoare. Lichiditatea ar trebui să rămână abundentă în februarie, în pofida valorii uriaşe a emisiunilor nete de titluri de stat, şi ar urmă să îşi revină în lunile următoare”, afirmă economistul şef al ING Bank România, Vlad Muscalu.
Ratele medii ale dobânzilor practicate de băncile comerciale pentru depozitele atrase (ROBID) şi plasate (ROBOR) în lei pe termen de o zi se situează la 0,15% – 0,52% pe an, faţă de 0,14% – 0,54% pe an vineri.
Ratele medii ale dobânzilor pentru plasamentele pe termen de o săptămână se află la 0,18% – 0,65% pe an, comparativ cu 0,18% – 0,66% pe an în şedinţa anterioară.
Dobânda ROBOR pentru plasamente cu scadenţă la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile pentru cele mai multe credite în lei acordate de bănci pe termen scurt şi mediu, a coborât la 1,4% pe an, de la 1,41% pe an vineri.
Sursa: mediafax.ro
