Efectele negative ale poluării din aer asupra sănătății sunt considerabile, mai precis, o treime dintre decesele prin infarct, cancer pulmonar și atac de cord sunt cauzate, în mod indirect, de poluare. Specialiștii asociază efectul respirării aerului poluat cu cel al consumului excesiv de sare sau, chiar, cu fumatul.
Din păcate, pentru locuitorii din mediul urban, este aproape imposibil să evite contactul cu poluarea din aer. Factorii poluanți din aer sunt microscopici și pot penetra dincolo de barierele de protecție ale organismului și să pătrundă în sistemul respirator, precum și în fluxul sangvin, atacând, în cele din urmă, plămânii, inima și creierul.
Poluarea din aer este strâns legată de schimbarea climatică, deoarece principalul motor al încălzirii globale sunt emisiile de carbon, care contribuie major și la poluarea aerului. Deși organizațiile de sănătate depun eforturi pentru orientarea consumatorilor către surse de energie alternativă, cercetătorii de mediu estimează o criză climatică în aproximativ 20 de ani.
Categorii de poluare a aerului
Există două categorii principale de poluare a aerului, și anume poluare ambientală, adică poluarea aerului din exterior, și poluarea domestică, care se referă la poluarea generată de emisiile obiectelor de uz casnic (sobe, șeminee, cuptoare – orice utilaj care primește energie prin combustie de cărbuni, lemne sau kerosen). Atât poluarea ambientală, cât și cea domestică au rol contributor la degradarea sănătății oamenilor.
Poluarea din casă ucide, estimativ, 4 milioane de persoane pe an, în special în Asia și Africa, unde combustibilii poluanți sunt utilizați zilnic, în special pentru gătit, încălzit și iluminat. Femeile și copiii sunt segmentele de populație cele mai afectate, deoarece petrec cel mai mult timp în casă.
Este important de știut faptul că, cel mai adesea, poluarea domestică și poluarea ambientală se intercalează, deoarece aerul poluat din interior migrează spre exterior, și viceversa.
Așadar, principalii factori de poluare (domestică și ambientală) sunt: pulberile în suspensie (PM), dioxidul de azot, dioxidul de sulf și ozonul la nivelul solului, generat de interacțiunea dintre razele soarelui și factorii poluanți din aer.
Efectele directe ale poluării asupra organismului uman
Pulberile în suspensie sunt microparticule lichide și solide care rămân suspendate în aer, și sunt, de departe, cele mai periculoase pentru sănătatea omului. În timp ce microparticulele cu un diametru mai mic de 10 microni pot penetra și staționa în plămâni, particulele mai mici de 2,5 microni pot depăși bariera plămânilor și intra, apoi, în sânge, crescând, astfel, riscul de afecțiuni cardiovasculare și respiratorii și chiar cel al cancerului.
Ozonul de la nivelul solului este unul dintre principalii factori declanșatori și agravanți ai astmului, iar dioxidul de azot poate determina apariția astmului, a afecțiunilor bronșice, inflamației pulmonare sau insuficienței pulmonare.
În ceea ce privește efectul poluării asupra copiilor și femeilor însărcinate, statisticile sunt îngrijorătoare: aproximativ 14% dintre copii, la nivel global, suferă de astm sau de boli respiratorii cauzate de poluarea din aer. De asemenea, cele mai recente cercetări arată o legătură directă între aerul poluat și cancerul la copii. Femeile însărcinate sunt, la rândul lor, expuse la diverse complicații datorită aerului poluat, precum afectarea dezvoltării fătului sau tulburările cognitive, atât la copil, cât și la mamă.
Pe lângă faptul că ne afectează, în mod direct, sănătatea, prin aerul pe care îl respirăm, factorii poluanți interacționează și depreciază calitatea apei, a alimentelor și a tuturor celorlalte elemente esențiale unei vieți sănătoase, deci se poate spune că poluarea reprezintă un atac direct la calitatea vieții oamenilor. Așadar, este important ca schimbarea să vină de la noi, prin adoptarea unui stil de viață mai responsabil, orientat către micșorarea emisiilor de carbon, a reciclării și a consumului moderat de produse nereciclabile.
Sursa: doc.ro
